Cartofii şi murăturile strică petrecerea la BNR: inflaţia de 4% este în jos, dar nu suficient
♦ Rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 4,3%, de la 5% în septembrie, fapt ce-i face mai optimişti pe responsabilii de la Banca Naţională a României ♦ „Ne vom încadra - sau sperăm - în ţinta de inflaţie de 3,5%“, comentează Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Sunt trei produse care ies din ies „din schemă“, comentează Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului Mugur Isărescu: cartofii, conservele şi ouăle.
„Pentru sfârşitul anului păstrăm prognoza de 3,5% cu menţionarea riscurilor“, a comentat săptămâna trecută şi guvernatorul BNR, la prezentarea „Raportului trimestrial asupra inflaţiei“.
Inflaţia anuală scade, dar ceea ce surprinde este creşterea ei lună la lună. În octombrie, faţă de septembrie, inflaţia a crescut cu 0,52%. Sunt produse ale căror preţuri au scăzut, dar şi unele ale căror preţuri au fost umflate serios. Preţul cartofilor a crescut, de exemplu, cu 5,48%. Legumele şi conservele au crescut cu peste 6%. Toamna oamenii pun murături şi fac provizii şi preţurile cresc, prin urmare.
Sunt trei produse care „strică piaţa“, se plânge Adrian Vasilescu: cartofii, legumele şi conservele şi ouăle. Datele arată că în octombrie, faţă de septembrie ouăle s-au scumpit cu 2,7%, cartofii cu 4,5% şi legumele şi conservele de legume cu 6,5%.
Asta face inflaţie doar pe seama mărfurilor alimentare. Pe zona produselor nealimentare, cea mai mare bătaie de cap o dau „combustibilii“ - un plus de 1,7%, lună la lună, din cauza avansului preţurilor de pe piaţa externă.
BNR a pus pariu pe o inflaţie anuală care să nu depăşească 3,5% (plus-minus 1%).
O inflaţie atât de înaltă este stânjenitoare pentru toţi. Pentru populaţie, în primul rând. Pentru că, dacă salariul mediu net a crescut cu 13% în septembrie, de pildă, salariul real a consemnat un plus de doar 7,7%, din cauza inflaţiei. Este stânjenitoare pentru guvern, care trebuie să explice, întrucât majorarea salariilor a condus, în opinia multor economişti, la această inflaţie ridicată. Este stânjenitoare pentru BNR, care are ca principală sarcină tocmai menţinerea inflaţiei într-un ţarc, astfel încât să nu provoace stricăciuni prin împrejurimi.
„Suntem în ţintă“, spune Adrian Vasilescu, care a anunţat că a finalizat un studiu amănunţit asupra inflaţiei şi a evoluţiei ei. Potrivit datelor INS de luni, preţurile de consum, în octombrie comparativ octombrie 2017 au crescut cu 4,3%, faţă de o creştere de 5% în septembrie 2018 / septembrie 2017.
Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) din octombrie a fost de 4,2%. Datele Eurostat care ar urma să apară astăzi vor arăta, foarte probabil, că aceasta este cea mai ridicată inflaţie din rândul ţărilor UE. Nu poate să nu se facă o legătură aici: avem una dintre cele mai bune creşteri economice din UE, dacă nu cea mai bună, dar şi cea mai ridicată rată a inflaţiei.
Comisia Naţională de Prognoză estimază, în ultima revizuire a prognozei macroeconomice, o inflaţie, la final de an, de 3,5% (2,8% în 2019). În ultima prognoză, publicată săptămâna trecută, Comisia Europeană, în previziunile economice de toamnă, a revizuit, la 4,3%, prognoza de inflaţie pentru 2018, faţă de 4,2% c‚t indica în primăvară. Comisia estimează inflaţia în baza Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum.