♦ Secretarii de stat din Ministerul Educaţiei Bogdan Cristescu, Sorin Ion, Kallos Zoltan, Ionel Florian Lixandru si Gigel Paraschiv au primit o întrebare simplă din partea ZF - „Ce părere aveţi dvs., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, despre faptul că mii de elevi învaţă în trei schimburi şi ce impact credeţi că are acest program asupra lor?” -, însă niciunul dintre cei cinci nu a răspuns până în acest moment.
Cel puţin 10.000 de elevi din Bucureşti învaţă în trei schimburi, cu ore ciuntite şi pauze inexistente. Pentru unii e o situaţie care se repetă de 30 de ani, iar pentru alţii, de trei sau patru ani. Vorbim despre o situaţie care este acceptată ca un dat şi pentru care nimeni nu este responsabil.
Autorităţile îşi pasează între ele responsablităţile. Atitudinea de tipul „alţii sunt de vină” porneşte de la Ministerul Educaţei, care nu are nicio reacţie cu privire la programul haotic pe care îl au toţi aceşti elevi, şi merge mai departe la Primăria Capitalei şi primăriile de sector.
Ministerul Educaţiei este condus de un ministru şi cinci secretari de stat. Practic, sistemul educaţional din România stă în mâinile a şase oameni care ar trebui să ia deciziile cele mai potrivite pentru elevii, profesorii şi şcolile din ţară. Însă, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel.
Ziarul Financiar i-a contactat pe cei cinci secretari de stat din Ministerul Educaţei pentru a îşi exprima opinia cu privire la programul de şcoală în trei schimburi, cu ore de 40 de minute şi pauze de doar cinci minute.
Bogdan Cristescu, Sorin Ion, Kallos Zoltan, Ionel Florian Lixandru si Gigel Paraschiv au primit o întrebare simplă – „Ce părere aveţi dvs., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, despre faptul că mii de elevi învaţă în trei schimburi şi ce impact credeţi că are acest program asupra lor?”. Niciunul dintre ei nu a răspuns.
Toată lumea s-a obişnuit cu această atitudine generală de nepăsare şi nimeni nu se grăbeşte să găsească soluţii, deşi problema este gravă şi cât se poate de reală – mii de copii pierd ani din viaţa lor de elevi, nu au pauze şi sunt forţaţi de împrejurări să parcurgă o materie gândită pentru ore de 50 de minute, nu de 40.
Ziarul Financiar a pornit campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti” la începutul lunii ianuarie, campanie care cuprinde, printre altele, cazurile mai multor şcoli din Capitală care nu respectă programul legal de ore de curs şi pauze al elevilor şi al profesorilor.
Şcoala Sf. Calinic de la Cernica (fostă 164) din sectorul 6, Şcoala nr. 195 Hamburg din sectorul 3, Şcoala Gimnazială nr. 280 din sectorul 5 sau Şcoala Gimnazială nr. 49 din sectorul 2 sunt câteva dintre aceste exemple despre care Ziarul Financiar a scris în ultimele trei săptămâni. Până acum însă, Ministerul Educaţiei nu a avut nicio reacţie.
„Statul este obligat să asigure dreptul la educaţie. Educaţia este un drept constituţional. Educaţie înseamnă să existe timp şi loc suficient pentru toţi copiii şi profesorii în şcoli. Nu este legal să se înveţe în trei schimburi indiferent de cum este împărţită desfăşurarea orelor”, a spus recent pentru ZF ?tefania Stoica, avocat în Baroul Bucureşti, cu 19 ani de experienţă în drept penal, constituţional, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, drept administrativ şi educaţie.
În ordinul nr. 4183 din 4 iulie 2022, la articolul 11, este trecută organizarea programului şcolar. Legea arată că pentru elevii din învăţământul primar ora de curs trebuie să aibă 45 de minute, iar pauza 15 minute. La clasele din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal, ora de curs trebuie să aibă 50 de minute şi pauza zece minute. Însă, la şcolile care învaţă în trei schimburi, aceste durate nu se respectă.
„Este inuman ca un copil să înveţe în trei schimburi ani la rând. Impactul nu se resimte doar asupra lor, ci şi asupra vieţii familiei acestor copii. (...) În primii ani de şcoală, copiii caută foarte mult interacţiunea cu învăţătoarea şi cu colegii. Dar cele cinci minute de pauză le sunt suficiente doar pentru a-şi băga în ghiozdan cărţile şi caietele şi pentru a le scoate pe celelalte”, a spus pentru ZF, într-un interviu din cadrul campaniei, Elisabeta Nistor, profesor şi fondatoarea centrului Miraveli Education.
Realitatea de astăzi arată că în Bucureşti, cel mai bogat oraş din România, nu s-a găsit până acum o soluţie ca elevii să înveţe într-un singur schimb sau, mai mult decât atât, să li se asigure masa caldă sau afteschool.
În schimb, primăriile de sector cheltuiesc banii pe pasaje sau borduri noi care înlocuiesc borduri în stare bună, iar Ministerul Educaţiei rămâne tăcut şi fără reacţie la una dintre cele mai mari şi actuale probleme - subdezvoltarea infrastructurii şcolare.
Articole din campania ZF „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti” la care Ministerul Educaţiei nu a avut până în acest moment nicio reacţie:
►https://www.zf.ro/eveniment/peste-2-000-elevi-profesori-patru-scoli-sectorul-6-aflate-22228649
►https://www.zf.ro/profesii/campanie-zf-scoala-intr-singur-schimb-bucuresti-cazul-scolii-22236602
