Caută doar în titlu
Eveniment

Bugetul trece de Parlament fără probleme, dar deficitele gemene rămân uriaşe. Alexandru Nazare, ministrul finanţelor, susţine că bugetul pe 2021 este unul al „relansării“, nu al „austerităţii“

Deficitele rămân însă sus şi asta va pune o presiune imensă pe cheltuielile din anii ce vin.

Deficitul bugetar a fost în 2020 de 9,8% din PIB, iar deficitul de cont curent a fost de 5,2% din PIB (11 mld. euro, la un PIB de 112 mld. euro). Aici sunt pietrele de hotar, dincolo de care începe jungla.

Ani de zile economiştii români au spus că România nu-şi permite un deficit bugetar mai mare de 42-43% din PIB şi că un deficit de cont curent de peste 5% din PIB este nefinanţabil.

Iată însă că anul acesta deficitul bugetar va ajunge la 55% din PIB (după o creştere de încă 80 mld. lei ce se adaugă uneia de 202 mld. lei în 2020). Iar deficitul de cont curent a sărit de 5% în 2020. Cum impor­tu­rile de bunuri, în ciuda crizei, cresc con­stant peste exporturi, deficitul de cont cu­rent se poate accentua şi atunci şi cursul leu/euro, stabil în ultimii ani, ar putea fi în pericol.

Proiectul de buget propune o reducere semnificativă a deficitului fiscal, până la 7,1% din PIB. La Bruxelles, se discută despre extinderea excepţiilor fiscale (Tratatul de la Maastricht spune că nu poţi depăşi un deficit de 3% din PIB) şi în 2022. Dar banii împrumutaţi cresc datoria publică, datorie la care plăteşti dobânzi, datorie care, oricum, trebuie înapoiată. Iată că datoria publică în acest an a crescut cu încă 124 de miliarde de lei, până la aproape 500 de miliarde de lei. Această creştere înseamnă costuri suplimentare pentru bugetele viitoare.

Bugetul pentru 2021 prevede o creştere a deficitului fiscal cu 80 de miliarde de lei, faţă de 102 miliarde de lei în 2020. Ministrul finanţelor spune însă că acesta este un buget realist şi un buget al relansării.

Prezent în Parlament pentru a explica datele bugetului, Alexandru Nazare a susţinut că proiectul guvernului de creştere urmăreşte nu doar „procente“ de creştere, ci şi ameliorarea calităţii acestei creşteri.

Potrivit datelor Finanţelor, bugetul consolidat pentru  2021 este construit pe o creştere economică de 4,3%, o rată a inflaţiei medie de 2,4% şi un câştig salarial mediu net de 3.320 de lei.

Proiectul bugetului consolidat mai prevede o creştere a veniturilor cu 13% (până la 365 mld. lei), la un avans a cheltuielilor de doar 5% (la 445 mld. lei). În 2020, veniturile au crescut cu 0,4%, iar cheltuielile cu 14,8%. Peste 50 mld. lei din deficit, în 2020, au fost sume plătite pentru combaterea crizei sanitate (materiale sanitare, dar şi plăţi pentru şomajul tehnic, etc.) Totuşi, au rămas alţi 52 de miliarde de lei din deficit, plătiţi pentru nimeni nu ştie ce. Chiar în absenţa crizei, România nu-şi permite deficite atât de mari. Nu este normal să plăteşti pensii şi salarii din împrumuturi.

În 2021, deficitul bugetar ar urma să fie de 80 mld. lei (102 mld. lei în 2020), adică 7,16% din PIB-ul de 1.117 mld. lei.

„Deficitul va fi de 7,16% pe cash“ a spus ministrul finanţelor, în Parlament.

Anvelopa salarială nu înregistrează scăderi în bugetul pentru 2021, iar taxele şi impozitele nu cresc în acest an. Nu este un buget de austeritate, pentru că cheltuielile cresc, a susţinut ministrul de resort.

Votul pentru legea bugetului consolidat ar urma să fie dat săptămâna viitoare.

Chiar dacă opoziţia are obiecţii faţă de legea bugetului, proiectul va trece de Parlament fără amendamente majore.

iulian.anghel@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.