Caută doar în titlu
Eveniment

Consolidare fiscală pe bune? Guvernul crede că poate să-şi crească veniturile cu 13%, iar cheltuielile cu doar 5%. Guvernul mizează pe un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021, o provocare complicată pentru cel mai dificil an din ultimul deceniu

Premierul Florin Cîţu a spus că veniturile bugetului de stat sunt prognozate să crească cu 13% în 2021, iar cheltuielile cu 5%, în condiţiile în care PIB-ul nominal creşte cu 7%. Pe baza execuţiei bugetare din 2020, veniturile ar ajunge la 364 mld. lei, în vreme ce cheltuielile bugetului de stat vor fi de 446 mld. lei.

„Vorbim de cheltuieli care nu mai pot fi susţinute de economie. În 2021 vom recalibra finanţele României şi vom începe cu creşterea veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% faţă de anul trecut şi o plafonare a cheltuielilor, care cresc cu 5%, în condiţiile în care PIB-ul în valoare nominală creşte cu 7%”, a spus Florin Cîţu miercuri.

Astfel, având în vedere că veniturile bugetare totale au fost de 322,5 mld. lei în 2020, pentru 2021 guvernul mizează pe venituri de 364,4 mld. lei şi pe cheltuieli de 445,6 mld. lei, în creştere cu 5% faţă de 424,4 mld. lei, cât au fost cheltuielile în 2020.

Deficitul bugetar este estimat de guvern la maximum 7,16% din PIB, potrivit lui Florin Cîţu.

„Deficitul estimat pentru 2021, de 7,16%, înseamnă un deficit ESA, cel la care se uită Comisia Europeană şi agenţiile de rating,  de aproape 8,2% din PIB. Anul trecut a fost de 9,1%. Cei de la CE nu sunt foarte fericiţi cu această ajustare, sub un procent. Trebuie să îi convingem că suntem credibili şi să venim cu reforme”, a mai spus Florin Cîţu.

El a dat de înţeles că nu vor creşte taxele, iar politica fiscală a guvernului va rămâne stimulativă până în 2023. „Un deficit de 7% este foarte mare. Politica fiscală este stimulativă în continuare, până în 2023.“

Guvernul a discutat, miercuri, pe tema unei OUG referitoare la reducerea cheltuielilor structurale, adică să nu mai crească punctul de pensie în 2021, iar o parte dintre sporurile acordate salariaţilor bugetari să fie reduse sau chiar eliminate. Premierul a mai anunţat că în companiile de stat, unde s-au înregistrat pierderi mari, va urma o perioa­dă de restructurare, inclusiv de an­ga­jaţi: „Vom vedea cine va pleca, sunt com­panii cu pierderi, trebuie să luăm o decizie.”

PIB-ul în 2021 este estimat la 1.116 mld. lei, în creştere nominală cu 7%. Proiectul de buget va fi pus în dezbatere publică miercuri seară sau joi dimineaţă, a mai spus premierul.

Guvernul nu a prezentat public forma bugetului pe 2021 până la închiderea ediţiei ZF, dar informaţiile apărute în spaţiul public indică o tensiune între premier şi miniştrii USR-Plus care sunt nemultumiţi de bugetele alocate. Guvernul Cîţu este format din PNL, alianţa USR-Plus şi UDMR.

„Vom pune bugetul în dezbatere publică bugetul în seara aceasta sau mâine dimineaţă. Creşterea economică este prognozată la 4,3%, la un PIB nominal de 1.116 mld. lei, în creştere cu 7%, la un nivel similar cu cel din 2019. Deci avem trei ani la rând în care PIB-ul nominal a fost aproape constant, dar cheltuielile au crescut foarte mult”, a mai spus Cîţu.

Potrivit premierului, investiţiile vor creşte în acest an la 61 miliarde lei, 60% din fonduri europene şi 40% de la buget. Una dintre priorităţi este autostrada Sibiu-Piteşti, pentru care au fost alocate fonduri prin buget. Alte 2 miliarde lei sunt alocaţi pentru modernizarea căilor ferate.

 

Costul crizei

Construcţia bugetară din 2021 pleacă de la execuţia bugetului general consolidat din 2020. În aşteptarea bugetului pe 2021, datele din 2020 arată că guvernul a ratat ţinta de venituri cu 10% şi cea de cheltuieli cu 5%, iar deficitul bugetar a fost mai mare cu 150% faţă de cel prognozat iniţial. Nu se aştepta nimeni însă în acel moment să izbucnească o criză de asemenea amploare.

Raportul Camerei Deputaţilor asupra bugetului din 2020, an care era văzut atunci ca fiind de creştere economică de 4,1%, arată că guvernul miza pe venituri de 360,1 mld. lei şi cheltuieli de 400 mld. lei. Criza, care a lovit şi finanţele ţării, a dus la explozia deficitului bugetar, care a fost mai mare cu 150% faţă de prognoza iniţială.

De asemenea, veniturile au fost mai mici cu 10% faţă de 360 mld. lei, cât estima guvernul în bugetul din 2020. Cheltuielile au fost mai mari la finalul lui 2020 cu 6% faţă de estimarea iniţială, de 401 mld. lei.

PIB-ul estimat în 2020 a fost de 1.129 mld. lei iniţial, însă a scăzut până la 1.040, cu 7,8% mai puţin decât estimarea iniţială.

Pe partea de structură a veniturilor, guvernul miza pe venituri din impozitul pe profit de 1,7% din PIB, însă execuţia bugetară pe 2020 arată venituri din impozitul pe profit de 1,5% din PIB, în condiţiile în care şi PIB-ul a scăzut în termeni nominali. De asemenea, veniturile din TVA prognozate au fost de 6,4% din PIB, însă realizarea a fost de 5,8% din PIB.

Cheltuielile de personal, salariile, au fost mai mari cu aproape un punct procentual ca pondere în PIB, în vreme ce cheltuielile cu pensiile au crescut cu 1,7 puncte procentuale ca pondere în PIB şi au fost de 13,3%.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.