♦ Guvernul trebuie să acomodeze creşteri de salarii în sectorul bugetar, creşterile de pensii şi investiţiile asumate în bugetul pentru 2024 şi în aceeaşi vreme să crească şi veniturile mai mult decât cheltuielile, astfel încât deficitul bugetar să scadă.
Guvernul PSD-PNL Marcel Ciolacu conturează bugetul pentru 2024, un buget complicat, pentru că guvernul s-a angajat la creşteri de salarii şi pensii - până la finalul anului punctul de pensie ar urma să crească cu 40% - şi, de asemenea, investiţiile trebuie susţinute şi din bugetul de stat. Cheltuielile sunt sigure însă veniturile nu.
„Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creştem taxele şi impozitele şi nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români şi mediul de afaceri. Căutăm soluţii să reducem impozitarea muncii şi să continuăm măsurile de creştere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii şi printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătăţirea managementului la ANAF şi Vămi“, a transmis Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, în urma negocierilor de marţi cu sindicatele şi patronatele cu privire la creşterea salariului minim.
Prima miză din buget este creşterea economică. Guvernul merge pe o creştere nominală a PIB de 9,2%, ceea ce înseamnă că, fără alte elemente în ecuaţie, veniturile la buget ar urma să crească în acelaşi ritm. Or, în acest moment economia României este într-o frână vizibilă.
„O ipoteză prudentă este cea în care nu ai luat în calcul o îmbunătăţire a colectării la bugetul de stat. Dacă nu ai nicio modificare de taxe şi impozite ar trebui ca veniturile să crească cu acelaşi ritm cu care creşte PIB nominal“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.
Banii intră printr-un buzunar, dar ies prin altul, mai adaugă el. Modificările fiscale care au intrat în vigoare luna aceasta vor aduce un plus la bugetul de stat, dar estimarea de creştere economică este optimistă.
„Probabil că modificările fiscale vor aduce ceva în plus la buget, dar probabil creşterea va fi diluată de creşterea economică sub aşteptări. Este clar că riscurile sunt mari.“
Pe ce cifre lucrează guvernul
Economia României ar urma să se apropie de 350 mld. euro, adică o creştere de 9,2% faţă de estimarea de anul acesta. Dacă se elimină inflaţia, creşterea reală a economiei ar urma să fie de 3,4%, dar este o estimare optimistă, este de părere Ionuţ Dumitru: Noi am revizuit prognoza de creştere economică la 2,8% pentru anul viitor. O creştere de peste 3% este optimistă.“
Inflaţia la final de an ar urma să ajungă la 4,6%, mai arată prognoza guvernului. Or, cu cât scade inflaţia mai mult, cu atât bugetul de stat încasează mai puţin din TVA, cea mai importantă taxă şi, de asemenea, scade PIB-ul nominal, astfel că deficitul bugetar, raportat la PIB, creşte.
Salariul mediu net ar urma să crească cu 9,3% în 2024, mai arată sursa citată, iar cursul mediu de schimb leu/euro ar urma să fie de circa 5 lei pentru un euro. Şomajul ar urma să se menţină la o rată mică, de 2,7%.
