Agenţia de evaluare Fitch a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută ale României la 'BBB-', cu perspectivă stabilă.
Ratingul "BBB-" al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de intrările de capital aferente, care sprijină convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană sunt peste nivelul celor din categoria "BBB". Aceştia sunt contrabalansaţi de deficitele bugetare şi de cont curent (CAD) mari în comparaţie cu ţările de acelaşi nivel, de un bilanţ slab în materie de consolidare fiscală, de rigidităţi bugetare ridicate şi de o poziţie de debitor extern net destul de ridicată.
Deficitul bugetar (în termeni ESA) în 2023 este estimat la 6,1 % din PIB, practic neschimbat din 2022 şi mult peste obiectivul iniţial al guvernului de 4,4 % din PIB. Am revizuit în sus traiectoria deficitului pe termen mediu, având în vedere poziţia iniţială mai puţin favorabilă şi majorările semnificative ale pensiilor legiferate în ianuarie şi septembrie 2024, cu un impact estimat de relaxare fiscală de 1,8% din PIB în 2025. Fitch estimează deficite publice de 6% din PIB în 2024 şi de 6,4% din PIB în 2025.
Ne aşteptăm la o consolidare fiscală semnificativă pe termen mediu, ajutată de reintroducerea normelor fiscale ale UE, deşi există riscuri semnificative de scădere, având în vedere incertitudinile actuale legate de planurile fiscale post-electorale, iar derapajele fiscale recente au afectat negativ credibilitatea politicilor.
Fitch estimează că datoria publică generală va creşte la 53,3% din PIB în 2025, de la 48% din PIB în 2023, dar încă sub mediana actuală 'BBB' de 57,5%. În ultimii ani, creşterea nominală puternică, datorată în parte unei inflaţii mai mari, a ajutat la limitarea creşterii datoriei, dar revizuirile în sens ascendent ale previziunilor noastre privind deficitul şi încetinirea semnificativă a creşterii nominale au plasat datoria/PIB pe o traiectorie ascendentă.
Ritmul de creştere al economiei româneşti a încetinit în 2023, similar cu modelul înregistrat în majoritatea membrilor UE. PIB-ul mediu anual a fost de 2% în 2023, conform datelor preliminare, faţă de 4,1% în 2022. Cu toate acestea, creşterea PIB-ului este în continuare mai puternică decât media UE, ilustrată de o creştere anuală de 1% (ajustată sezonier) în 4T23, comparativ cu 0,3% în UE. Prognozăm o creştere de 3% în 2024 şi 2025, comparativ cu prognoza zonei euro de 0,7% şi, respectiv, 1,7%, şi în conformitate cu mediana actuală "BBB" de 3,1%.
Fluxurile mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi de rezilienţă, vor continua să fie principalele motoare de creştere şi de investiţii pe termen mediu. Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui, de asemenea, să îmbunătăţească potenţialul de creştere al economiei, accelerând recuperarea decalajelor faţă de nivelul UE.
Inflaţia a scăzut mai rapid decât se aştepta în 2S23, în principal datorită dinamicii favorabile a preţurilor la alimente . Inflaţia (măsuri naţionale IPC) a fost de 6,6% în decembrie 2023, cu peste 10pp sub vârful de 16,8% din noiembrie 2022, dar încă semnificativ peste ţinta de inflaţie de 2,5% +/-1pp a Băncii Naţionale a României. Presiunile subiacente asupra preţurilor sunt mai persistente, după cum semnalează inflaţia de bază care se situează în mod constant peste IPC din aprilie 2023. Fitch preconizează că inflaţia IAPC va ajunge la 5,1% în 2024 şi la 3,5% în 2025, cu riscuri înclinate spre creştere.
Marea coaliţie a celor mai mari două partide (Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal), formată în noiembrie 2021, s-a dovedit stabilă, în timp ce ţara se pregăteşte pentru patru alegeri în acest an: Alegeri europene şi municipale în iunie şi alegeri prezidenţiale şi generale programate până la sfârşitul anului 2024. Relaxarea fiscală preelectorală a partidelor aflate la guvernare, în primul rând creşterile nefinanţate ale pensiilor programate odată cu alegerile generale, susţin riscurile fiscale pe termen mediu.
