Scena publică croată este dominată de cel mai răsunător scandalde corupţie, în care este implicat un fost premier, Ivo Sanader,dar şi partidul de guvernământ, Uniunea Democrată Croată (HDZ),care domină ţară de la declararea independenţei, în 1991.
Sanader (58 de ani) care a condus guvernul croat între 2003 şi2009 se aflat în custodia autorităţilor după ce, în urmă cu osăptămână, a fost extrădat din Austria în Croaţia. El urmează săfie audiat miercuri, pentru a doua oară, de procurorii anticorupţiedupă ce aceştia îl interogaseră imediat ce a ajuns în ţară.Acuzaţiile formulate la adresa lui sunt cuprinse în mai multedosare.
Sanader este cercetat într-un caz ce priveşte controlulcompaniei petroliere naţionale INA de către compania ungară MOL,tranzacţie în care fostul premier ar fi fost mituit cu 10 milioanede euro, dar şi într-un alt dosar care vizează tranzacţii fictivefăcute de companiile de stat. Paguba în acest ultim caz estesocotită la câteva milioane de euro, bani care ar fi intrat înbuzunarul fostului premier, dar şi în conturile partidului deguvernământ HDZ, care se pregăteşte febril pentru legislativeledin decembrie.
Procurorii nu au formulat oficial acuzaţiile la adresa fostuluipremier, acest lucru fiind posibil miercuri într-un prim dosar încare el mai este suspectat că ar fi încasat ilegal bani de la bancaaustriacă Hypo Group Alpe Adria, în anii '90, pe când era adjunctulministrului de externe.
Sanader fusese arestat în Austria la 10 decembrie 2010 în bazauneui mandat internaţional şi a fost deţinut până la începutulsăptămânii trecute la Salzburg.
Sanader este oficialul cu cel mai înalt rang care este acuzat decorupţie în Croaţia de la declararea independenţei ţării în 1991.La finele săptămânii el a fost internat în spital din cauzaagravării unei răni la picior pe care şi-a făcut-o la sala de forţăpe când era reţinut la Salzburg, dar nu se pune problema să nuapară miercuri în faţa anchetatorilor.
Croaţia a primit undă verde pentru integrarea în UniuneaEuropeană în 2014 fără Mecanismul de Cooperare şi Verificare care afost impus României şi Bulgariei la data integrării. Ţările UEconsideră astfel că Justiţia din această ţară funcţionează, spredeosebire de România şi Bulgaria, în dreptul cărora sunt consemnateprobleme serioase.
Pentru România acest mecanism a reprezentat o continuă bătaie decap şi, chiar dacă ea nu a fost penalizată prin nerecunoaşterea înUE a deciziilor instanţelor româneşti, a primit o loviturăindirectă, anume nu a fost primită în Schengen la data stabilită,martie 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
