„Am fost la un broker de credite când am decis să-mi cumpăr un apartament, în prima fază doar pentru sfaturi, pentru că nu ştiam absolut nimic despre procesul de creditare. Brokerul la care am apelat mi-a fost recomandat de un prieten, care avusese o experienţă foarte bună cu el. După ce m-a ajutat cu sfaturi, am decis să continui cu agenţia lui în toate demersurile până la finalizarea accesării împrumutului. Mi-a fost de foarte mare folos, m-a ajutat la absolut fiecare pas“, povesteşte Adrian, un tânăr care şi-a cumpărat recent o locuinţă în Bucureşti.

Locuinţele cu patru camere au crescut ca număr de livrări cu 7% în 2022 faţă 2021, un ritm semnificativ mai redus faţă de avansul de 23% din anul precedent, conform calculelor făcute pe baza datelor centralizate de ZF de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică

Aproximativ 100 de milioane de lei au încasat primăriile celor şase sectoare ale Capitalei în 2022 din plata parcărilor de reşedinţă, un volum de peste zece ori mai mare faţă de cel din urmă cu cinci ani, conform calculelor pe baza informaţiilor transmise de primăriile de sector la solicitarea ZF.

Şelimbăr, judeţul Sibiu. O singură locuinţă a fost finalizată şi raportată la Statistică în 2012. Zece ani mai târziu, numărul de livrări a fost de 647. Este efectul conturării zonelor metropolitane, o tendinţă care schimbă faţa locuirii în România, la fel cum, de altfel, de ani întregi se întâmplă în jurul altor metropole din lume.

Piaţa imobiliară se află în prezent într-un blocaj în Bucureşti, generat pe de-o parte de scăderea numărului de tranzacţii cu locuinţe, iar pe de altă parte de oprirea autorizării noilor investiţii. Pentru dezvoltatorii problematici, care au generat această problemă a autorizărilor, organele de control ar putea fi soluţia care să ducă la îmbunătăţire, este de părere Paul Racoviţă, inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC).

Preţurile locuinţelor din România erau, la finalul lui 2022, cu 6,7% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali, dar cu 7,5% mai mici în termeni reali, raportat la inflaţie, potrivit unui studiu publicat de platforma de conţinut pentru investitori Visual Capitalist. Studiul are la bază date de la Banca Reglementelor Internaţionale.

Starea actuală a pieţei rezidenţiale, unde tranzacţiile cu locuinţe sunt, de la începutul anului, sub nivelul din 2022, se numără printre provocările majore cu care se confruntă companiile din domeniul construcţiilor, furnizori pentru acest segment imobiliar.

Bormaşinile care dau trezirea dis-de-dimineaţă, chiar şi în zilele de weekend, şi zgomo­tele care ţin de renovare sau construcţie sunt un laitmotiv al vieţii la bloc, dar sunt şi mai greu de suportat în condiţiile în care în continuare mulţi angajaţi îşi desfăşoară activităţile de serviciu stând acasă, „moştenire“ a regulilor impuse de pandemie.

Peste 9% din populaţia totală a României nu îşi permite să aibă conexiune la internet, potrivit unui studiu Eurostat, care plasează astfel România la polul negativ al acestui clasament.

Popeşti-Leordeni nu mai este localitatea de lângă Bucureşti cu cele mai multe livrări de locuinţe după ce Bragadiru a preluat acest rol, cu 957 de case şi apartamente date în folosinţă în anul 2022, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

Termene de avizare mai scurte, certificări pentru firmele de construcţii, supravegherea regenerării urbane – sunt doar câteva dintre prevederile Codului urbanismului cu impact asupra pieţei de construcţii rezidenţiale.

Ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de canalizare din totalul unităţilor locative noi a ajuns în 2022 la 88%, continuând seria anilor de creştere, potrivit calculelor ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică

Piaţa locuinţelor din Ungaria a atins în 2023 cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani, iar creditarea pentru achiziţionarea de locuinţe este la minimul ultimilor şapte ani.

Canicula tot mai greu de suportat de la un an la altul în marile oraşe, unde betonul face legea, îi determină pe mulţi locuitori din mediile urbane să se gândească ce alternative mai bune există pentru locuire.