Fondurile de private equity sunt fonduri de investitii al caror capital a fost ridicat in mod privat, reprezentand o alternativa pentru companii la clasicele solutii de finantare prin intermediul bancii sau al pietei de capital
„Infiintarea de catre stat a unui fond de private equity cu active de un miliard de euro, in care sa fie cooptate mari banci de investitii precum BERD si BEI in calitate de investitori, ar putea fi o masura anticriza care sa dea rezultate. Principalele investitii ale acestui fond ar trebui sa fie companiile din infrastructura in principal, si din alte sectoare de activitate precum constructiile", este de parere Cornel Marian, directorul executiv al companiei suedeze de private equity Oresa Ventures, care are in portofoliu firme precum Sonriso, Kiwi Finance sau Fabryo.
Administrarea acestui fond ar fi realizata de un manager privat-actionar la fond a carui remuneratie este direct dependenta de performanta fondului. Fondul ar urma sa functioneze precum fondul 3i (investors in industry), fondat de un sindicat de banci britanice in 1945 pentru a realiza investitii in sectoare ale industriei. Astazi, 3i este unul dintre cele mai mari fonduri de investitii listate din lume.
Parerea este sustinuta si de Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments.
„Statul ar trebui sa se implice in finantare directa de tip venture capital, eventual cofinantarea unor fonduri de venture capital impreuna cu institutii precum European Investment Fund si EBRD pentru dezvoltarea companiilor mici si start-up, astfel incat sa se asigure regenerarea sistemului economic romanesc care este in prezent afectat de criza economica, sistem care are nevoie de aparitia a noi jucatori pe piata pentru a ii inlocui pe cei ce vor fi victimele crizei", spune Rosca.
Unii directori de fonduri de investitii intrebati de ZF sunt de parere ca o prima masura ar trebui sa vizeze politica monetara, actiunile din acest sector urmand sa traga dupa sine si restul economiei.
„In primul rand ar fi nevoie de o relaxare a politicii monetare. In prezent politica monetara constrange foarte mult economia reala. In conditiile in care avem acordul cu FMI si UE, Banca Nationala ar putea sa lase mai multe lichiditati in piata", este de parere Mihai Sfintescu, director de investitii la 3TS Capital Partners, care are in portofoliu firme precum Centrul Medical Unirea sau Romprest.
El adauga faptul ca dobanda reala foarte mare din prezent creeaza constrangeri atat asupra firmelor, cat si asupra consumatorului final.
O alta directie de actiune ar trebui sa fie relaxarea creditarii de catre banci.
„Bancile trebuie sa reia creditarea pentru a putea vedea primii muguri ai revenirii economice. De asemenea, trebuie sa fie facuta o restructurare de ansamblu a companiilor care intampina probleme pentru a insanatosi economia", spune Cristian Nacu, partener la compania poloneza de private equity Enterprise Investors.
Deblocati creditarea
In conditiile franarii creditarii, nici dobanzile mari platite la depozite nu vor putea fi mentinute, iar bancherii stiu acest lucru.
„Bancherii locali sunt constienti ca nu vor putea plati la nesfarsit dobanzi mari la depozite si sa piarda piata pe care au castigat-o. Cred ca acum in banci discutiile se duc cu managerii de risc si nu cu managerii de vanzari", spune Marian de la Oresa.
Un rol important pe care Guvernul si autoritatile locale va trebui sa si-l asume este acela de a da o perspectiva mai clara asupra a ceea ce se intampla in economie, si sa convinga lumea ca „nu este sfarsitul lumii, ci doar ca trecem printr-o perioada de recesiune economica".
„De exemplu, in Statele Unite ale Americii vedem cum noul presedinte Barack Obama conduce tara de la televizor iar americanii au ajuns sa fie mai increzatori si sa creasca consumul. La noi, situatia este insa diferita, astfel ca sarcina de a reporni economia revine sectorului privat, iar Guvernul nu trebuie decat sa nu ii puna acestuia prea multe piedici", mai spune Marian.
Consumul versus investitiile in infrastructura ca remedii la criza
Cu toate acestea, care ar trebui sa fie prioritatea: consumul sau investitiile in infrastructura? Parerile printre managerii fondurilor de investitii sunt impartite.
„Consumul este cel mai bun remediu pentru criza si mai putin investitiile. Statul dispune de fonduri reduse pentru investitii si prefera sa foloseasca acei bani pentru a-si finanta deficitul decat sa le plaseze in firmele private. Incurajarea consumului este strict dependenta de reluarea creditarii bancare", sustine Marian de la Oresa.
O pozitie similara are si Cristian Nacu de la Enterprise Investors, care adauga pe lista prioritatilor si garantarea imprumuturilor interbancare si o concentrare pe constructii.
„Sprijinirea sectorului constructiilor, care in anii trecuti a fost motorul cresterii economice, alaturi de garantarea imprumuturilor interbancare si modificarea sistemului de facturare a TVA ar trebui sa ocupe primele pozitii pe lista de «to do» a Guvernului", spune el.
Guvernul trebuie sa se implice fara sa dezechilibreze
Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments, este de parere ca in acest context economic Guvernul ar trebui sa mentina un dialog permanent cu reprezentantii mediului de afaceri pentru a fi la curent cu informatii directe privind „problemele atat ale companiilor mari, cat si ale celor mici si mijlocii, ale companiilor cu capital romanesc, dar si ale celor multinationale cu capital strain". Introducerea unor masuri gresite ar putea determina o intoarcere cu 20 de ani in urma.
„Ar trebui sa nu se introduca masuri care sa genereze dezechilibre suplimentare in sistem, precum introducerea sistemului de taxare forfetar, introducerea restrictiilor privind deductibilitatea TVA-ului si a combustibililor pentru masini. De aici nu mai este decat un pas sa ne intoarcem cu 20 de ani in urma, cand la inceputul anilor '90 cheltuielile cu marketingul si vanzarile nu erau deductibile. Lucrurile se puteau rezolva mult mai simplu introducand o crestere de 1-2% la TVA. Era si mai usor de administrat de catre Fisc si era si mai «curat» fara a «deschide drumuri noi spre buzunarul controlorului fiscal» care va veni sa verifice bonurile de benzina pe la firme", spune Rosca.
Guvernul ar trebui sa actioneze si in ceea ce priveste garantarea creditului comercial si de investitii pentru companiile care „au investit real in Romania".
„Sa fie asigurat accesul rapid si facil la finantare fie prin garantarea creditelor, fie prin fonduri nerambursabile fara zeci de bariere si birocratii al antreprenorilor care lanseaza noi companii si creeaza locuri de munca pentru proiecte de genul intreprinderilor mici si mijlocii, cu sume fixe in functie de sector", afirma seful Gemisa.
Implementarea ar trebui sa se faca prin intermediul companiilor cu experienta in „managementul fondurilor de investitii cu capital de risc, statul fiind finantator al fondului respectiv si urmand sa isi recupereze investitia in fond intr-o perioada de 8 -10 ani", mai spune Rosca
Astfel, continua seful Gemisa, statul ar lua o pozitie de finantator, „pe care bancile nu sunt in masura sa o ia in prezent, iar antreprenorii ar primi finantarea necesara lansarii afacerilor lor".
Dragos Rosca mai spune ca in ultima instanta statul ar trebui se implice in „finantarea sau nationalizarea prin investitie directa daca va fi cazul in cadrul unor institutii financiar-bancare private importante, inclusiv a unor filiale de banci straine in Romania, in cazul in care astfel de situatii critice ar putea aparea pe parcursul crizei economice pe care o traversam".
Primele semnale cu privire la o relansare economica nu vor aparea insa in Romania, ci in Vest.
„Indiferent de masurile anticriza care vor fi luate de actualul Guvern, sunt insa de parere ca vestul Europei va da semnalul revenirii economice, insa in Romania repornirea se va declansa decalat, pentru ca si declansarea crizei a avut loc cu cateva luni intarziere fata de vestul Europei", spune Cornel Marian.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
