Majorarea dobânzilor a redus apetitul românilor pentru creditele ipotecare. Astfel, în primele cinci luni din acest an, numărul tranzacţiilor de apartamente a scăzut cu aproape 30% la nivelul Bucureştiului şi al principalelor oraşe din ţară.
Comparativ cu ultimii patru ani, în care soldul creditelor pentru locuinţe a crescut cu o medie anuală de 10 - 12%, în prezent, evoluţia anuală a stocului de credite pentru locuinţe mai înregistrează o creştere de doar 1,2%, scăderea de ritm devenind notabilă începând cu a doua parte a anului trecut, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Colliers.
„Stocul creditelor pentru locuinţe a scăzut în fiecare din primele patru luni ale acestui an, ceea ce înseamnă că băncile au acordat mai puţine credite pentru locuinţe decât au fost rambursate. Perspectivele dobânzilor pentru a doua parte a anului arată puţine semne de îmbunătăţire, astfel că ne aşteptăm să vedem o continuare a acestui trend. Evoluţia anuală a creditelor pentru locuinţe va intra în teritoriu negativ, iar o consecinţă este faptul că procentul tranzacţiilor care se bazează pe credit scade, pentru că o parte dintre cumpărători nu îşi mai permit să acceseze un credit ipotecar, aşa că se văd nevoiţi să amâne decizia de cumpărare”, explică Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
În Bucureşti, ajustarea ofertei de locuinţe noi pe fondul cererii mai reduse a fost evidenţiată în primul trimestru al anului de o scădere mai accentuată a numărului de locuinţe livrate. Doar 4.666 locuinţe au fost livrate în primele trei luni ale lui 2023, în scădere cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut.
IRCC, dobânda de referinţă pentru creditele pentru locuinţe va rămâne relativ constantă faţă de valoarea de 5,98% din al doilea trimestru a lui 2023, pentru trimestrul al treilea urmând să se situeze la 5,94%, iar în ultimele trei luni ale anului este estimată să ajungă la circa 5,95%.
În acest context, după doi ani de creşteri susţinute şi generalizate, consultanţii Colliers subliniază că vom asista anul acesta la un număr mai redus de tranzacţii, cu evoluţii mixte ale preţurilor.
„Cei care continuă să investească în dezvoltarea de noi proiecte în această perioadă vor avea cel mai mult de câştigat în perspectiva anului viitor, când ne aşteptăm la detensionarea condiţiilor de finanţare. De asemenea, volumul foarte bun al lucrărilor de infrastructura din această perioadă va debloca din potenţialul de dezvoltare pe care îl înregistrează atât zona Capitalei, cât şi oraşele situate de-a lungul autostrăzilor spre Moldova sau spre Transilvania”, concluzionează Gabriel Blăniţă.
Evolutia pieţei rezidenţiale este strâns legată de evoluţia generală a economiei, iar perspectivele bune ale economiei româneşti au fost evidenţiate în cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene din această primăvara. În ciuda încetinirii creşterii economice din Uniunea Europeană faţă de evoluţia din 2022, România este ţara cu cea mai mare creştere economică prognozată din CEE şi a treia la nivelul UE, cu 3,2% in 2023 şi 3,5% în 2024. Aceste perspective contribuie la climatul pozitiv pentru investiţii, alături de a doua cea mai scăzută inflaţie din CEE-6 şi de nivelul investiţiilor publice în infrastructură.
