Laura Negrişoiu, Sustainability Director, Mazars România, spune că fiecare companie care va ţine cont de politicile ESG va putea să îşi înţeleagă mai bine riscurile care ţin de sustenabilitate, iar unul dintre acesta este cel de reputaţie.
„Riscul de reputaţie vine din presiunile pe care fiecare din grupurile de părţi interesate le-ar putea exercita asupra companiei, aceste presiuni pot fi gestionate prin înţelegerea aşteptărilor acestor grupuri şi astfel vom putea evita boicoturi şi litigii”, spune Laura Negrişoiu, Sustainability Director, Mazars România, în cadrul conferinţei ZF ESG SUMMIT 2023: Cum dezvoltam business-uri sustenabile?.
Politicile de sustenabilitate devin tot mai importante în analiza unei companii, indiferent de cine realizează această analiză, fie că e vorba de parteneri, bănci, investitori sau clienţi.
„Evaluarea este facută, în principiu, de fiecare parte interesată în funcţie de criteriile lor, băncile evaluează în funcţie de criteriile pe care ei trebuie să le raporteze, clienţii după nevoile lor”, spune Laura Negrişoiu.
Ce a mai declarat:
· Există mai multe riscuri şi anume riscurile fizice, făcând referire la cum poate creşte probabilităţiile fenomenelor climatice nefavorabile, inuntaţii, secetă, şi cum le impactează acestea activitatea companiilor. Mai există riscul de reglementări privind sustenabilitatea, cadrul de reglementare privind sustenabilitatea în UE creşte pe zi ce trece, fiecare companie trebuie să înţeleagă cum este impactat.
· Spre exemplu, industria de automotive trebuie să ţină cont ca până în 2035 să sisteze vânzările de maşini noi pe combustibil fosil, ei trebuie să se adapteze.
· Există anumiţi indicatori specifici, fiecare companie îşi direcţionează eforturile în funcţie de priorităţile pe care şi le identifică prin analiza de materialitate. Aceşti indicatori sunt stabiliţi prin standarde.
· A fost în mare vogă taxonomia, începând cu anul financiar 2021, companiile au trebuit să publice în declaraţia lor financiară indicatorii de taxonomie, practic ce procent din activitatea lor este sustenabilă. Anul trecut, au trebuit să publice pentru prima dată ce procent din activitatea lor are potenţial de sustenabilitate. Aici companiile, în principiu, au întâmpinat dificultăţi, dar cred că aceşti indicatori sunt foarte importanţi pentru companii, cât şi pentru finanţatori, dacă un business vrea să fie cât mai eficient în abordarea obiectivelor de sustenabilitate, ar trebui să se focuseze la activităţile care au fost identificate ca şi eligible, cu potenţial de sustenabilitate, dar care nu sunt sustenabile încă, aici şi finanţatorii se vor focusa, ei vor să finanţeze adaptarea companiilor la sustenabilitate.
· Pe partea de guvernanţă, efervescenţa este de mai mult timp pentru că Bursa de Valori vrea să le facă pe companii să publice aceşti indicatori de ceva vreme, pe partea de social, aceşti indicatori sunt importanţi pentru că este vorba de angajaţi. Acum, pe piaţă, este o problemă destul de mare privind retenţia de talente, prin aceste politici au cum să îi facă pe angajaţi să rămână.
· În privinţa guvernanţei, un aspect foarte important, un semnal clar că o companie îşi doreşte să implementeze sustenabilitate este acela că atunci când renumeraţia boardului este legată de îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.
