Matei Titianu (26 de ani), absolvent de Istorie şi Agronomie a devenit parte integrantă a afacerii familiei acum 4 ani, deşi a crescut odată cu ea. Părinţii săi au pus bazele companiei Agrorusava în 2006 şi au dezvoltat o afacere care astăzi cultivă cereale pe o suprafaţă de 600 hectare în localitatea Urleasca din Brăila. Debutul său în business a fost o provocare, spune tânărul, dar a făcut anumite schimbări menite să-i crească rentabilitatea şi crede că deschiderea tinerilor către inovaţii şi digitalizare, precum şi capacitatea de a se asocia reprezintă atuurile-cheie ale noii generaţii de antreprenori. Cu convingerea că această combinaţie poate aduce nu doar o evoluţie, ci o revoluţie în agrobusiness, tânărul antreprenor a ales să ducă mai departe afacerea familiei, deşi istoria a fost pasiunea sa cu mult timp înaintea agriculturii.
„Când am venit eu în fermă, aceasta nu era deloc digitalizată şi nu era deschisă la digitalizare. Aveam un sistem GPS în unitatea economică, dar toate fermele au în ziua de astăzi GPS. Odată cu venirea mea am început să fructificăm avantajele unor drone, am început să monitorizăm prin aplicaţie sistemul de irigat cu pivoţi, am început să monitorizăm culturile prin imagini satelitare şi am luat un sistem GPS mai performant. Ferma a evoluat mult în ultimii trei ani şi are tendinţa de a evolua în continuare prin prisma faptului că eu caut să deschid calea către noi tehnologii. Dacă până la venirea mea în fermă tehnologia de cultură era convenţională, acum am migrat treptat către minimum till şi vom încerca pe viitor şi no till, deci tehnologii conservative. Ferma s-a schimbat într-o mare măsură“, a spus Matei Titianu, asociat în cadrul companiei Agrorusava. El a fost prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
Matei Titianu a completat că tinerii au două plusuri şi anume deschiderea către inovaţii, către digitalizare şi deschiderea către asociere, trend preluat din vestul Europei. „Dacă reuşim să combinăm inovaţia cu asocierea, acest pachet poate aduce o revoluţie în agricultură. Nu o văd doar ca pe o evoluţie, ci ca pe o revoluţie. Sigur, este nevoie de investiţii destul de mari dacă vrem să vorbim de o fermă complet digitalizată, dar faptul că tinerii sunt mai deschişi la a forma cooperative, de exemplu, care maximizează avantajele, e un plus“, a întărit el.
Digitalizarea în agricultură, spune tânărul fermier, influenţează într-o foarte mare măsură activitatea unei companii, pentru că, în primul rând, ajută la reducerea cheltuielilor, a forţei de muncă şi elimină anumite greşeli pe care oamenii le pot face. „Eu sunt capabil practic prin imaginile satelitare să îmi fac o hartă şi să aplic tratamente sau produse de protecţie a plantelor cu drona. Pot da cu erbicide sau fungicide în mod selectiv, doar acolo unde este o problemă, ci nu mai trebuie să aplic pe toată suprafaţa. Digitalizarea schimbă foarte mult dinamica unei ferme, iar dacă acum cinci ani nu ne gândeam atât de mult la drone, cine ştie cum va fi tehnologia peste 10 ani. Digitalizarea, din punctul meu de vedere, deschide foarte multe porţi către o revoluţie în agricultură“, a menţionat Matei Titianu.
Pentru el, chiar dacă ferma a făcut schimbări în cei patru ani de activitate, în continuare are planuri de dezvoltare. Cu toate acestea, transferul generaţional este o provocare majoră, deoarece părinţii, în general, tind să fie conservatori atunci când vine vorba de introducerea unor idei noi sau tehnologii inovatoare în fermă.
„Mereu îmi doresc să vin cu ceva nou în fermă sau doresc să implementeze poate o tehnologie nouă şi mă ciocnesc de foarte multe ori de o stavilă pe care o pune tatăl meu şi nu neapărat din cauza faptului că nu are încredere în ceea ce vreau să aduc în fermă, ci mai mult pentru că nu am experienţă, iar el are foarte multă experienţă şi vrea să meargă pe o cale deja bătătorită. Însă, odată ce am experimentat de două, trei lucruri pe care mi le-am dorit şi au funcţionat, totul a devenit mai clar şi mult mai simplu pentru mine“, a subliniat Matei Titianu.
El consideră că principalul impediment în transferul generaţional este faptul că prima generaţie de oameni de afaceri are tendinţa să fie mai conservatoare, în timp ce tinerilor le lipseşte experienţa şi cu toate că îşi doresc să fie un motor de schimbare în fermă nu au curajul să ia anumite decizii.
„Pentru mine, implicarea în business, efectiv, nu a fost uşoară. În momentul în care termini facultatea, deşi ai impresia că ai învăţat destul de mult şi că ştii anumite lucruri, când începi să te loveşti de ele câmp realizezi că ştii foarte puţine. Teoria te ajută, este un fundament, dar în câmp sunt foarte multe variabile pe care nu le afli în facultate, pentru nu te ciocneşti de ele. Tabloul pe care l-am văzut în primii doi ani în câmp m-a încărcat cu destul de mult stres. Ulterior, îl al treilea an şi acum în al patrulea an mi-a fost mult mai uşor, pentru că am un pic de experienţă“, a recunoscut el.
Pe lângă angajarea cu normă întreagă în fermă, el este şi doctorand, jonglând astfel între aceste două „joburi“, ceea ce e destul de dificil, căci activitatea sa de cercetare pentru doctorat presupune o investiţie considerabilă de timp şi efort, dar reuşeşte să îmbine această perioadă de studiu cu responsabilităţile din fermă. În plus, el a afirmat că studiile sale doctorale sunt strâns legate de activităţile desfăşurate în fermă, fapt ce îi permite să monitorizeze şi să aplice conceptele şi obiectivele din lucrarea sa în practica zilnică.
Compania Agrorusava a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei, în creştere cu 12% faţă de anul anterior şi cu 40% mai mare decât în 2020, iar profitul s-a dublat faţă de primul an de pandemie, ajungând la 2,3 milioane de lei anul trecut, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.
