Caută doar în titlu
Companii

Videoconferinţa ZF- Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Cât timp mărul rămâne în coşul fermierului, este greu să te gândeşti la următorul pas. Nouă ne lipsesc colectarea, depozitarea şi logistica

„Trebuie să creăm centre de colectare, sortare, ambalare şi distribuţie.“  „Producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România.“ „Sectorul agricol are nevoie capital de lucru, investiţii în personal şi dezvoltarea sistemului de irigaţii.“  „Prin digitalizarea agriculturii produsele româneşti pot deveni mai competitive.“ „Trebuie să încurajăm tinerii să se îndrepte spre agricultură.“ „Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluţiile vin prin investiţii şi prin adoptarea digitalizării.“   „Seceta a produs efecte negative pe tot lanţul, iar procesatorii români se află în pericol să nu funcţioneze normal, pentru că materia primă pleacă repede la export.“

Atât timp cât mărul rămâne în coşul fermierului şi nu ajunge pe raft în supermarketuri, pentru că lanţul agroalimentar este rupt în zona de colectare, depozitare şi logistică, este greu să te gândeşti la o nouă etapă a agriculturii, la transformarea materiei prime în produs finit, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul videoconferinţei ZF - Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?. Totuşi, ei cred că există posibilităţi pentru creşterea valorii adăugate a produselor, dacă fermierii se asociază în cooperative sau fac parteneriate cu procesatorii.

„Capacitatea şi producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România. Problema nostră este lipsa unor capacităţi de bază în ceea ce priveşte depozitarea şi procesarea. Spre exemplu, mărul românesc dispare în luna ianuarie, iar de atunci le consumăm pe cele de import. La fel şi cu cerealele, pleacă materiile prime la preţuri derizorii în ţări vecine României şi se întorc ca produs procesat, cu o valoare adăugată de zece ori mai mare, asta este de fapt problema“, a spus Mihai Moraru, director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), prezent la evenimentul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Carrefour România, Cec Bank, Agroland, Horvath and Partners, Aqua Carpatica, Roca şi RDF.

Recent, ministrul agriculturii, Adrian Nechita Oros, a afirmat că prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, guvernul PNL îşi propune să facă opt depozite regionale, strategice, legate ombilical cu toţi procesatorii români. Practic, va crea o reţea naţională de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti, având alocată suma de 750 de milioane de euro pentru această reţea.

„Fermierii trebuie să se asocieze într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte de procesare şi a creşte valoarea adăugată sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piaţa este concurenţială, preţurile sunt concurenţiale, iar asocierea este o soluţie“, a spus Florin Deznan, CEO şi fondator al companiei RDF din Arad.

Ideea a fost susţinută şi de Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care afirma că fermierii trebuie să acorde mai multă importanţă formelor asociative, deoarece prin acestea îşi pot creşte şansele de a-şi distribui produsele pe piaţa locală, în lanţuri de magazine.

„Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociaţii sau de cooperative, aşa încât ei să poată să creeze centrele de colectare – sortare - ambalare şi de distribuţie către piaţă. Aşa încât să putem vorbi de lanţul scurt, de la producător la consumator“, a subliniat Viorel Morărescu.

El a spus că în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027, Ministerul Agriculturii are în plan să investească mai mult pe zona de procesare, astfel încât România să vândă mai puţine produse primare şi mai multe produse procesate.

De asemenea, sectorul agricol se poate dezvolta atât prin adăugarea unor noi activităţi şi produse, cât şi prin dezvoltarea unor produse mai complexe, cu o valoara adăugată mai mare, a afirmat Alexandru Savin, membru board şi investment manager al platformei ROCA.

„Dezvoltarea poate fi făcută fie prin adăugarea de produse noi şi activităţi, fie prin dezvoltarea de produse mai complexe“.

Principiul şi ideea este că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităţilor şi prin adoptarea tehnologiei“, a spus Alexandru Savin.

El consideră că domeniul agricol este fragmentat, în România existând mulţi jucători mici cărora le este greu să concureze cu companiile mari de profil. Astfel, parteneriatele între companii din domeniu sau între jucătorii de profil şi investitorii financiari pot fi o soluţie pentru businessurile din agricultură pentru a depăşi anumite situaţii şi pentru a creşte valoarea adăugată a produselor pe care le fac.

„România exportă materie primă şi importă produs finit, plecând de la această idee considerăm acest sector ca unul strategic. Disfuncţionalităţile acestea dau un potenţial imens de dezvoltare acestui sector. Suntem aplecaţi asupra sectorului, urmărim să facem investiţii cu interesul de a aduce valoare adăugată, ce poate fi construită prin consolidări şi integrări pe lanţul de producţie“, a adăugat Alexandru Savin.

O altă problemă a sectorului agricol este vârsta înaintată a fermierilor, dar şi lipsa studiilor de profil, a spus Andrei Venczel Oros, consultant management al Horvath & Partners, care consideră că românii nu au pregătirea şi educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.

„Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Noi nu avem educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business. În plus, la nivel european, 1 din 7 fermieri are vârsta sub 35 de ani, statistica fiind influenţată de România, unde circa 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil“, a spus Andrei Venczel Oros.

El a adăugat că fermierii îşi pot creşte productivitatea dacă înţeleg anumite concepte şi anumiţi factori ce le pot influenţa pozitiv activitatea.

„Putem obţine performanţă şi productivitate crescută prin anumite concepte, care trebuie să stea la baza unui fermier. Trebuie să înţelegem aprovizionarea, capacitatea de producţie şi cererea. Există riscul să produci mult şi într-o situaţie de criză partea de logistică să fie depăşită de situaţie. Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piaţă, pentru a ajusta producţia după nevoia din piaţă.“

 

Ramona Ivan, director direcţia Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale, CEC Bank

►Prin digitalizarea agriculturii, produsele româneşti pot deveni mai competitive. Există din ce în ce mai multă deschidere spre digitalizare şi în zona de agricultură. De o săptămână, declaraţiile care au venit şi oficial, de creare a unui program pentru agricultură şi industrie alimentară pe modelul IMM Invest, ar fi un lucru foarte bun.

►În portofoliul CEC Bank, circa 30% reprezintă ponderea finanţărilor acordate agriculturii şi industriei alimentare. Avem şi avantajul unei reţele foarte mari - circa 1.000 de unităţi în toată ţara. Realitatea de astăzi, pe zona de agricultori necesită şi prezenţa fizică, trebuie să se meargă şi pe procesul de învăţare şi de simplifcare.

 

Alexandru Savin, membru board şi investment manager ROCA

►Dezvoltarea sectorului agricol poate fi făcută fie prin adăugarea de produse şi activităţi noi, sau prin dezvoltarea de produse mai complexe. Principiul şi ideea sunt că trebuie să contruim mai multă valoare în companiile noastre prin diversificarea activităţilor şi prin diversificarea tehnologiei.

►Productivitatea este un parametru dat de tehnologie, iar soluţiile vin prin investiţii, adopţia digitalizării.

►Piaţa din domeniul agricol este fragmentată, cu mulţi jucători mici cărora le este greu să concureze cu jucători mari. Parteneriatele între jucătorii din domeniu sau cu investitori financiari, pot fi o soluţie pentru companiile din agricultură pentru a depăşi anumite situaţii şi a creşte valoarea pe care o produc.

 

Horia Cardoş, manager general Agroland

►Informaţia şi democratizarea accesului la informaţie pentru fermieri reprezintă factori importanţi în dezvoltarea sectorului agricol. Dublarea producţiei alimentare în România, care se poate face cu ajutorul marilor reţele de magazine, acces garantat al produselor româneşti pe piaţă.

►Cel mai greu a fost să le cerem fermierilor să viseze, să ne spună care sunt visurile lor în materie de soluţii inovative.

►Este o piaţă la început, este o mare oportunitate, şi cred că putem cu investiţii nu foarte mari- 150.000-200.000 de euro, să facem diferenţa şi să dăm şansa unor echipe formate din specialişti să vină cu nişte idei şi să facă nişte produse inovative pe care să le punem la dispoziţie fermierilor

 

Andrei Venczel Oros, consultant management Horvath & Partners

►Doar 15% din fermierii români au studii agricole complete. Europa de Vest se bucură de productivitatea acestui domeniu. Noi nu avem educaţia necesară pentru a vedea agricultura ca pe un business.

►Nu cred că studiile superioare sunt necesare, ci înţelegerea conceptelor principale de business. Putem obţine performanţă şi productivitate crescută prin anumite concepte, acestea trebuie să stea la baza unui fermier.

►Trebuie să ne uităm la partea de planificare, la productivitate, care este cererea, care sunt segmentele cerute în piaţă pentru a ajusta producţia după nevoia din piaţă.

► În România, peste 45% din fermieri au peste 65 de ani. Trebuie să vedem cum putem încuraja tinerii să participe la evenimente de profil.

 

Florin Deznan, CEO şi fondator RDF ARAD

►Fermierii trebuie să se adune într-o cooperativă agricolă pentru a genera proiecte pentru procesare sau să se asocieze fermieri cu procesatori pentru că au interese comune. Piaţa este concurenţială, preţurile sunt concurenţiale, iar asocierea este o soluţie.

►În România, producţia şi procesarea sunt diferite. Puţini fermieri au procesarea integrată. La noi fermierii şi procesatorii sunt mereu pe picior de război, producătorul doreşte să obţină preţul mai mare, iar procesatorul vrea preţul mai mic pentru a se încadra în piaţă cu produsul finit. Fermele din România sunt majoritatea întreprinderi individuale sau afaceri de familie. Astfel, fermierilor le este greu să facă pasul spre procesare.

 

Silviu Diaconu, director de achiziţii Produse Proaspete Carrefour

►Când suntem în sezon, ne aprovizionăm 100% de la producători români, în mare parte de la mici producători, iar produsele semiindustriale (cartofi, ceapă, morcov) de la mari producători.

►Am întâlnit alţi producători mari în ţară care au avut probleme reale din cauza secetei, în special producătorii de pepeni, unde sezonul a fost mult mai scurt, din cauza vremii, producţia mai concentrată şi preţul mai mic, faţă de anul 2019, iar calitatea produselor a fost mult mai slabă.

►Pandemia a afectat în mod direct traficul de clienţi pentru aceste produse cu termen de valabilitate scurt, precum verdeţuri. Clientul face achiziţii de verdeţuri zilnic sau la două zile, iar în acea perioadă vânzarea acestor produse a fost scăzută.

 


Mihai Moraru, director general AFIR

►Capacitatea şi producţia agricolă se află într-o creştere exponenţială de câţiva ani în România. Problema noastră este o lipsă a unor capacităţi de bază pe componentelele de depozitare şi procesare.

►Digitalizarea are şi nişte limite atunci când vorbim de agricultură. Consider mult mai importantă componenta de a ajunge la zi cu tehnologia.

►Există interes şi din partea fermelor mici pentru digitalizare - consider fermele de familie o clasă de mijloc a agriculturii şi este foarte important ca ea să existe, iar zona de digitalizare poate, ar putea să-i prindă tocmai pe ei prin intermediul platformelor şi marketplace-urilor, care au apărut în acest context al pandemiei.

 

Viorel Morărescu, director general, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

►Trebuie să existe un interes mai mare pentru tot ce înseamnă formele asociative, fie că vorbim de grupuri de producători, de asociaţii sau de cooperative, aşa încât ei să poată să creeze centrele de colectare-sortare-ambalare şi de distribuţie către piaţă.

►Este nevoie de formarea profesională a tinerilor fermieri, investiţii în tehnologie şi în procesare, şi îndreptarea spre zona de culturi de nişă în zona rurală- agricultura ecologică.

►Consider că sectorul agricol ar trebui să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriţie aflate în creştere la nivel global şi pentru a răspune schimbărilor climatice.

 

Dafina Jeacă, communication manager Ogor

►Sunt foarte mulţi fermieri inovatori, care îşi alocă timp pentru cercetare în zona în care activează. Media de vârstă în cazul fermierilor cu care lucrăm este de 45 de ani.

►Platforma Ogor cuprinde în momentul de faţă 49 de fermieri cu o suprafaţă totală de 88.000 de hectare. Noi putem vedea de la jumătate de hectar în sus. Ne adresăm fermierilor cu culturi mari, de cereale. Vizita virtuală ajută fermierul în activitatea zilnică, prin eficientizarea muncii pe care o face. Practic se poate realiza o prioritizare a terenurilor care necesită intervenţii imediate.

►Platforma noastră este independentă de localizare. Deja avem ferme în Franţa şi Bulgaria, şi se poate extinde peste tot în Europa. În următorii cinci ani vrem să cucerim şi Europa. În România, acum acoperim 1% din terenuri, şi sperăm ca în 2021 să ajungem la 5%.

►Telefonul reprezintă o resursă extrem de utilă, prin care poţi să ai acces la orice platformă digitală, şi o altă resursă este timpul pentru a face puţină cercetare.

 

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România

►Problema pe care trebuie s-o recunoaştem este cea de randament. Noi nu avem randament la hectar. Pentru a avea acest lucru m-aş uita la dimensiunea fermei- avem o fragmentare excesivă comparativ cu alte state. Apoi sunt foarte importante educaţia şi accesul la tehnologii, iar apoi trebuie să luăm în calcul şi la capitalizare. Să facem aşa încât soluţiile financiare să fie accesibile şi fermierului mic.

►Lucrăm cu 7.000 de parteneri, din care 6.000 au profil de fermier, iar 1.000 sunt în zona de parteneri pe zona de distribuţie a produselor micro-ambalate, parteneri pentru fitofarmacii.

 

Adrian Pintea, director general APIA

►Resursele de care are nevoie agricultura sunt capital de lucru, investirea în resursa umană, seriozitate, perseverenţă şi dezvotarea sistemului de irigaţii.

►Anul 2020 ne-a pus în faţa unor provocări neaşteptate şi ne-a forţat să luăm nişte decizii rapide pentru a putea continua activitatea de subvenţionare a fermierilor.

►Încă dinaintea declanşării pandemiei, gradul de digitalizare a proceselor specifice derulate la nivelul agenţiei era destul de ridicat, deja majoritatea fluxurilor de lucru se realizau prin soluţii digitale complete şi complexe. După declanşarea crizei, odată cu impunerea restricţiilor, am instituit măsuri suplimentare pentru a creşte gradul de digitalizare şi pentru a minimiza interacţiunea dintre fermieri şi administraţie.

 

Nicolae Sitaru, proprietar Elsit Com

►Comasarea proprietăţilor ar face posibil ca fermierii din străinătate să se întoarcă la pământul lor şi să continue activitatea aici, în România. Trebuie să ne gândim că trebuie făcută o reformă a proprietăţii. Legea 18/91 a făcut ca proprietatea funciară în România să fie divizată, iar două rânduri de succesiuni a divizat şi mai mult. Dacă pământul ar fi într-un loc, mai mulţi fermieri s-ar gândi la soluţii pentru irigaţii.

►Ar trebui ca legislaţia să fie revizuită şi să facă posibilă irigarea în România. Statul trebuie să adopte o legislaţie care să facă posibilă activitatea de irigare. Nu toată lumea este dispusă să rişte să investească pe terenuri cărora nu le ştim proprietarii.

 

Sergiu Gorban, acţionar Transilvanya Invest

►Seceta aduce efecte negative pe tot lanţul, iar procesatorii români se află în pericol pentru că materia primă pleacă repede la export. Au fost afectate mai multe ţări de secetă şi trebuie să găsim o soluţie rapidă în care să asigurăm materia primă până la următoarea recoltă, altfel ne vom trezi că vom cumpăra cereale din alte ţări.

►Ca fermier trebuie să te gândeşti că activitatea ta este expusă secetei şi altor probleme naturale şi trebuie să fii pregătit pentru acest lucru, trebuie să fii capitalizat.

►Irigaţiile sunt utile, sunt necesare. Să investeşti în sisteme de irigaţii este greu. Infrastructura trebuie făcută de stat, apoi fermierii să se conecteze la ea, să reuşeşti să extragi singur apa este costisitor şi nu o văd ca pe o soluţie generală.

Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.