Producătorul german de seminţe agricole certificate KWS, o companie cu operaţiuni la nivel mondial de aproximativ 1 mld. dolari anual, îşi consolidează prezenţa pe piaţa locală printr-o investiţie de 1 mil. euro într-o staţie de cercetare şi dezvoltare de seminţe în apropierea oraşului Alexandria, judeţul Teleorman.
În cei zece ani de prezenţă pe piaţa locală compania a mai investit şi alte 15 mil. euro într-o unitate de procesare (ambalare, curăţare etc.) a seminţelor din apropierea oraşului Brăila.
"La o suprafaţă de 2,8 milioane de hectare acoperită cu porumb, România este o ţară importantă pentru această cultură şi există potenţial mare de creştere pentru porumb. De aceea vrem să fim prezenţi aici", a spus Cristoph Amberger, membru în boardul executiv în cadrul KWS.
Datele Coceral (organizaţie europeană a industriei de agribusiness) arată că fermierii români au dedicat porumbului în acest an un total de 2,7-2,8 milioane de hectare, aceasta fiind şi cea mai mare suprafaţă acoperită cu porumb dintre toate economiile din UE.
Cu toate acestea, producţia totală de porumb nu este şi cea mai mare din UE având în vedere că productivitatea este de patru ori mai mică decât în Franţa, cel mai mare producător european. Lovită în plin de secetă, producţia locală de porumb a coborât în acest an cu două treimi la 4,7 milioane de tone.
Pe lângă fermieri, de secetă a fost afectat în acest an şi businessul din România al KWS în condiţiile în care compania produce seminţe în parteneriat cu fermierii locali, iar declinul recoltelor a însemnat şi reducerea cantităţilor disponibile în depozitele gigantului german. Mai mult, 80% din rulajele din România ale KWS sunt acoperite de vânzarea seminţelor de proumb, una dintre cele mai afectate culturi în această vară.
Sunt expuşi în faţa secetei
Compania este expusă în România la volatilitatea producţiei agricole generată de dependenţa totală de condiţiile meteo. În acelaşi timp businessul KWS din România depinde şi de banii disponibili în conturile fermierilor în condiţiile în care în general producătorii agricoli cumpără input-urile (seminţele, fertilizatorii etc.) cu plata la termen.
"Colectarea banilor de la fermieri nu este un proces uşor. Dacă ar fi să comparăm cu contextul global, piaţa din România este provocatoare, dar mai avem astfel de provocări şi în alte ţări. Piaţa are semnele unei agriculturi emergente, sunt femieri fără multe resurse ce încearcă să crească. Pierdem bani aici la colectare mai mult decât în alte părţi, dar credem în dezvoltarea agriculturii româneşti", a adăugat Cristoph Amberger.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels