Transelectrica mai trage un semnal de alarmă: Am putea ajunge la limitarea funcţionării eolienelor pentru că piaţa energiei este insuficient dezvoltată

De această dată, compania spu­ne foarte clar că dacă piaţa ener­giei nu se va dezvolta în sen­sul creşterii consumului de electricitate şi al punerii în func­ţiune a unor capacităţi care pot feri siste­mul în faţa caracterului incontrolabil al ener­giei eoliene, funcţionarea acestor parcuri ar putea fi limitată.

După cum bate vântul

Problema majoră legată de aceste parcuri este că energia produsă de ele are un caracter incon­trolabil, ceea ce duce la formarea unor dez­echilibre în sistem. De exemplu, în timpul nopţii când consumul de energie scade, un vânt foarte puternic în Dobrogea ar duce la o pro­duc­ţie de energie în excedent care nu şi-ar găsi lo­cul în sistem. Deşi aceste dezechilibre se pot re­zolva prin scoaterea din funcţiune a altor uni­tăţi, cum este cazul termocentralelor sau al hidro­centralelor, este posibil ca nici aceste măsuri să nu mai fie suficiente.

"Noi avem o diferenţă de consum între vârf şi gol de circa 2.000 MW. Sunt situaţii în care nu mai avem ce termocentrale şi hidro­centrale să mai scoatem din funcţiune, pentru că ele deja sunt oprite sau merg la minimum. Dacă nu se iau măsuri pentru dezvoltarea pieţei, eu sunt con­vins că vom ajunge la limi­tarea centralelor eoliene. Luaţi în calcul şi acest risc de operare!", a declarat Marian Cer­nat, directorul Direcţiei operative din cadrul Transelectrica.

Măsurile despre care Cernat vorbeşte se refe­ră la dezvoltarea pieţei de energie din Româ­nia. "Formarea unei pieţe regionale de ener­gie sau măsuri care vizează creşterea consu­mului ar putea fi câţiva factori care ar ajuta la integrarea acestor eoliene. În plus, tre­bu­ie realizate investiţii în centrale hidro cu acu­mulare prin pompaj (centrale de reglaj care pot prelua energia excedentară din sistem şi o pot folosi ulterior pentru producerea altei energii - n.red.) aşa cum este proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti", a mai precizat Cernat.

Fără număr, fără număr

Reprezentantul Transelectrica a mai ri­di­cat o problemă care a fost pusă pe tapet recent şi de preşedintele Autorităţii Naţionale de Re­gle­men­tare în domeniul Energiei (ANRE): fap­tul că nicăieri în legislaţia actuală din do­meniul energetic nu există o limită privind capa­citatea instalată a unităţilor de producţie a energiei regenerabile.

"Din păcate, legislaţia actuală nu ne-a dat po­si­bilitatea de a impune o anumită limită pen­tru eoliene", spune Cernat. Transelectrica a spus în repetate rânduri că sistemul nu poate inte­gra în prezent mai mult de 3.000 MW, dar cu toate acestea la începutul acestei luni pro­iecte eoliene cu o capacitate de peste 8.400 MW, echivalentul a mai bine de 10 re­actoare ale centralei de la Cernavodă, aveau con­tractele de racordare semnate. Din acestea, circa 700 MW erau deja în funcţiune.

"Noi nu avem cadrul legal pentru a limita emiterea acestor contracte. Juriştii ne-au spus că nu le putem limita accesul la reţea. Ni s-a cerut însă un punct de vedere pentru anumite modificări ale Legii energiei, iar propunerea noastră a fost aceea de a limita capacitatea eoliană până la un nivel care să permită o inte­gra­re durabilă a acestora în sistem. Procedura este acum la ANRE. Practic, ar trebui să putem tra­ge o limită, să spunem ce proiecte pot fi conec­tate fără , iar apoi după caz să fie permisă şi intrarea altor capacităţi în func­ţiune", a mai precizat Cernat.

Reprezentantul Transelectrica a mai preci­zat că în alte state există astfel de limite în ceea ce priveşte capacităţile disponibile pentru cen­trale eoliene. Acestea se scot la licitaţie şi nu sunt depăşite pentru a nu periclita funcţionarea sistemului.

Invitaţie la investiţii

Totodată, Cernat a mai precizat că in­ves­ti­to­rii în proiecte eoliene ar trebui să fie pre­ocu­paţi şi de participarea la unele investiţii majore, aşa cum este hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa - Lăpuşteşti, deoarece realizarea acestei unităţi ar putea duce la integrarea mai multor proiecte de "mori de vânt" în sistem.

Boomul proiectelor eoliene în România a avut loc pornind de la doi factori majori: con­di­ţiile bune de vânt din Dobrogea şi schema de spri­jin pe care statul român o va pune la dispo­ziţia investitorilor de profil.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels