Harta ospitalităţii locale este puternic polarizată, unele judeţe atrăgând mii de investiţii în domeniu, în timp ce în altele abia sunt câteva sute de restaurante, cafenele şi baruri.
Spre deosebire de alte hărţi, care sunt de fapt o replică fidelă a hărţii economice, aceasta o copiază mai degrabă pe cea turistică, deşi nu exclusiv. Mai exact, restaurante, baruri şi cafenele se deschid nu doar în oraşele potente financiar, ci şi în cele unde vin mulţi vizitatori, fie ei locali, fie străini.
Puteţi cumpăra Atlasul de business al României accesând acest link.
Datele arată că Vrancea, Ialomiţa şi Călăraşi sunt codaşe în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul ospitalităţii, fiecare având maximum 300 de localuri. Spre comparaţie, patru judeţe au de cel puţin 10 ori mai multe unităţi HoReCa.
Chiar pe ultimul loc în clasament se află Vrancea, care e aproape inexistent pe hartă, cu doar 159 de localuri, adică 0,3% din total.
În România sunt peste 56.000 de localuri, mai exact restaurante, baruri, cafenele, snack baruri, puncte gastronomice locale, fast fooduri şi pizzerii, arată calculele ZF pe baza datelor ANSVA. Aceasta este prima dată când ZF realizează o astfel de hartă, dat fiind că datele statistice în această industrie extrem de fragmentată sunt foarte puţine. Localurile HoReCa au nevoie de aprobare de la ANSVSA pentru a funcţiona, astfel că actuala hartă este fidelă realităţii economice din domeniu.
Ziarul Financiar a lansat pe 1 iunie prima ediţie a catalogului Atlasul de business al României, care cuprinde 40 de hărţi, care transpun în imagini mediul economic local. Harta restaurantelor şi barurilor e doar una dintre ele.
