♦ Anul trecut, importurile de gaze ale României au rămas la un nivel aproximativ constant, 2,6 miliarde de metri cubi (mld. mc) faţă de 2,8 mld. mc în 2022 ♦ În timp ce importul a rămas constant, consumul a scăzut cu 12% (-1,3 mld. mc), până la 9,7 mld. mc, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace ♦ În acest context, exporturile de gaze ale României au ajuns la 2,2 mld. mc, cu fix 1,3 mld. mc peste cantităţile din 2022 ♦ Cel mai important eveniment care a avut loc anul trecut în piaţa locală a gazului a fost producţia de 1,1 mld. mc pe care americanii de la BSOG au scos-o din Marea Neagră, au injectat-o în sistemul românesc de gaze şi pe care au vândut-o integral către francezii de la ENGIE ♦ A fost acest gaz nou sursa principală pentru creşterea exporturilor? Imposibil de spus, molecula de gaz nu are miros, spun oamenii din industrie, iar direcţia fluxului este dictată de preţ şi de cerere ♦ Ce este totuşi cert? Gazul nou din Marea Neagră a acoperit declinul producţiei interne, dar şi aşa România oricum nu ar fi putut să îşi acopere consumul intern, chiar şi cu scăderea pronunţată, fară a apela şi la importuri. Visul de hub regional mai are de aşteptat.
„Producţia internă realizată în anul 2023 a fost de 99,1 TWh (aprox. 9,3 mld m3). Această producţie a fost realizată de Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas (împreună cu Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia), Amromco Energy, Foraj Sonde Craiova, Dacian Petroleum, Raffles Energy, Mazarine Energy România, Stratum Energy România, Serinus Energy România“, au precizat reprezentanţii Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural. În 2022, producţia de gaze a României a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz.
Practic, de la un an la altul creşterea producţiei interne a fost numai de 2%, deşi anul trecut a fost primul an complet de producţie pe americanii de la Black Sea Oil & Gas şi perimetrul lor din Marea Neagră, Midia Gas Development (MGD). Potrivit informaţiilor furnizate de BSOG, anul trecut producţia de gaze din Marea Neagră, proiectul MGD, a fost de 1,1 miliarde de metri cubi, dublă faţă cea din 2022, în condiţiile în care proiectul a ajuns la faza producţiei la jumătatea anului 2022. De ce nu se vede acest lucru mai clar în producţia totală a României? Din cauza declinului de producţie raportat de ceilalţi doi mari producători, OMV Petrom şi Romgaz. Niciuna dintre cele două companii nu şi-au publicat încă rapoartele pe anul trecut, dar datele de la nouă luni arată scăderi pe linie în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale.
În cazul OMV Petrom, producţia de gaze a grupului a scăzut cu 4% în primele nouă luni din 2023 faţă de 2022, până la 2,48 miliarde de metri cubi faţă de 2,59 de miliarde de metri cubi. În cazul Romgaz, producţia pentru primele nouă luni a scăzut cu aproape 5%, de la 3,68 miliarde de metri cubi, la 3,5 miliarde de metri cubi pentru primele nouă luni din 2023. Companiile nu au raportat până acum rezultatele anuale, dar pe baza ritmului de scădere a producţiei, se poate estima că împreună OMV Petrom şi Romgaz au avut un declin de circa 0,5 miliarde de metri cubi. Astfel, gazul nou din Marea Neagră scos la suprafţă de BSOG a putut acoperi această cantitate, a asigurat o uşoară creştere a producţiei, acel procent de 2%, iar unele cantităţi posibil au luat calea exportului, deşi este imposibil de aflat sursa gazului care trece graniţa.
