Mai multe voci au sustinut in ultimele luni ca marile scoli de afaceri poarta o parte din responsabilitatea pentru actualul context economic, ca urmare a metodelor de invatare extrem de competitive, care produc manageri constienti de propria valoare, care nu stiu sa piarda, dar care sunt prea putin preocupati de latura etica a businessului.
"Sunt de acord ca scolile de business nu sunt complet inocente (in ceea ce priveste actuala situatie economica - n.r.). Prea mult focus pe construirea unui brand de MBA, prea multa atentie indreptata asupra 'excelentei tehnice' si prea putina influenta asupra atitudinii studentilor inscrisi in programele de MBA", este de parere Nenad Filipovic, directorul academic al Scolii de Management IEDC (International Executive Development Center), din Bled, Slovenia, una dintre cele mai bune scoli de business din Europa Centrala si de Est.
Directorul academic al IEDC spune ca intr-un sistem de invatamant sanatos, in special atunci cand acesta se adreseaza managerilor si executivilor, atitudinea studentilor trebuie sa fie pe primul loc.
"Cu siguranta ca acest lucru este dificil de realizat, dar este si unul dintre putinele pentru care merita sa lupti. Acest lucru nu inseamna ca printre absolventii nostri nu exista oameni sedusi de putere si bani, care uita sa fie lideri responsabili", spune Filipovici, care adauga insa ca, pe masura ce noi generatii ies de pe bancile scolii din Bled, apar si mai multi ambasadori ai unui tip de leadership de care au nevoie companiile in prezent.
Desi marile scoli de afaceri nu pot fi considerate complet nevinovate in contextul economic actual, nevoia de educatie la nivel de management este in prezent mai acuta ca niciodata. "Fostul rector de la Harvard spunea candva: 'Daca vi se pare ca educatia este scumpa, incercati sa vedeti cat costa ignoranta'. Acest lucru este si mai adevarat in perioade dificile, cand nu exista solutii simple."
Nenad Filipovic va vorbi la Bucuresti, in cadrul conferintei ZF "Cum schimba criza piata muncii" de pe 24 martie, despre felul in care executivii distrug sau creeaza valoare in vremuri de recesiune.
Filipovic impartaseste parerea multor analisti, care atrag atentia ca actuala situatie economica este rezultatul firesc al felului in care au actionat economiile mondiale, dar si societatile intr-un sens mai larg, 
mergand in directia gresita pentru o perioada destul de lunga. "Crearea unei culturi a supraconsumului, relaxarea mecanismelor de control, recompensarea rezultatelor pe termen scurt, fara o validare a sustenabilitatii acestora, lipsa de control asupra lacomiei unora, toate acestea si multre altele ne-au adus unde suntem acum. Nu ar trebui sa pretindem ca ne-a luat prin surprindere".
mergand in directia gresita pentru o perioada destul de lunga. "Crearea unei culturi a supraconsumului, relaxarea mecanismelor de control, recompensarea rezultatelor pe termen scurt, fara o validare a sustenabilitatii acestora, lipsa de control asupra lacomiei unora, toate acestea si multre altele ne-au adus unde suntem acum. Nu ar trebui sa pretindem ca ne-a luat prin surprindere".Bunele practici la nivel international, cele care si-au dovedit eficienta in timp, trebuie sa constituie un punct de plecare pentru executivii romani. "Din cercetarile mele am vazut ca afirmatia 'suntem diferiti, lucrurile nu merg aici asa cum merg in alta parte' este doar o scuza pentru a evita schimbarea. Este nevoie si de o oarecare doza de 'instinct pur', dar numai dupa ce s-a trecut de nivelul de baza al celor mai bune practici globale", spune Filipovic despre modelele spre care ar trebui sa se uite managerii romani.
"Atat liderii din business, cat si cei din politica ar trebui sa se concentreze pe crearea de companii si industrii puternic competitive la nivel regional, european sau chiar global, care pot functiona ca locomotive de crestere pe termen lung."
In toate tarile foste comuniste exista o problema de perceptie si de atitudine, care se vede puternic si la nivel de management si care nu va putea fi rezolvata fara schimbarea generatiilor. "Altfel spus, managerii vor incepe sa delege mai mult pe masura ce vor avea incredere in echipele lor. Educatia manageriala si suportul prin coaching ajuta mult", spune Filipovic, care, pe langa activitatea academica in cadrul IEDC, este mentor personal al mai multor executivi de top din Europa Centrala si activeaza si in zona de consultanta de business. Printre companiile cu care a lucrat de-a lungul carierei se numara S&T, Erste Bank, AT Kearney CEE, Gorenje sau Novartis.
Ne-am obisnuit sa avem un anumit set de asteptari de la ceea ce numim "un bun lider", cum ar fi energia pozitiva, abilitatea de a crea o poveste in jurul businessului pe care il conduce si de a-i implica emotional si pe ceilalti in aceasta poveste, abilitatea de a balansa asteptarile actionarilor si de a-si ajusta reactiile in functie de situatie si context.
"Chiar si cei mai buni lideri, insa, au cel putin o latura intunecata, care, daca reuseste sa estompeze partile bune, este foarte probabil sa apara probleme serioase. Oamenii talentati sunt atrasi de povestea din jurul unui business sau al unei organizatii, si nu de bani, oamenii talentati sunt mai mult decat niste simpli mercenari, pentru care conteaza foarte mult relatia cu managerul direct."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
