Vigroux a pus bazele firmei PricewaterhouseCoopers (PwC) inRomania in 1991 si a ramas la conducerea firmei timp de 13 ani,fiind astfel unul dintre expatii care cunoaste cel mai bine piatalocala, secrete ale unor mari com panii si Romania de dupa '89.
Membru in board-ul de conducere al Consiliului InvestitorilorStraini in perioada 2000-2004 si presedinte timp de un an, Vigrouxa fost implicat si in crearea de legi in domeniul fiscal.
In 2004 a plecat in Bulgaria sa dezvolte afacerea PwC si sacoordoneze mai multe tari din regiune, lasandu-l la conducere peVasile Iuga, pe care l-a recrutat inca din primul an de activitatea firmei globale pe piata locala. A revenit in Romania in 2008pentru a prelua conducerea Mazars, o firma de consultanta dinesalonul doi, cu o cifra de afaceri de 3,8 mil. euro in 2009, sis-a stabilit definitiv aici.
Vigroux se arata stupefiat ca dupa 20 de ani de capitalismangajatii din Romania nu au nicio motivatie sa le fie platitsalariul pe cartea de munca, ba dimpotriva, propun angajatorului cabanii care ar fi platiti la stat pentru contributiile sociale sa lefie dati lor, spunand: "Nu am nevoie de serviciile statului. Madescurc".
"In Romania, serviciile publice sunt proaste. Fara a pareanationalist, in Franta nu mi-e jena sa platesc contributii imensepentru securitatea sociala, pentru ca stiu ca atunci cand ma duc laspital am servicii de calitate. Dar daca mergi la spital inRomania, platesti spaga si oricum ai impresia ca o platestidegeaba. Toate acestea creeaza o zona gri de evaziune fiscala carenu se mai opreste si statul are de pierdut. Desigur, apareintrebarea cu oul si gaina", spune Vigroux. Altfel spus, dacaserviciile publice ar fi mai bune, contributiile sociale ar meritasa fie platite, iar daca contributiile sociale ar fi platite,serviciile publice ar fi mai bune.
El propune plafonarea contributiilor sociale pana la un anumitnivel al salariului, peste care acestea sa nu mai fie platite. "Darar ramane de platit impozitul de 16%, iar statul ar avea in finalde castigat". Solutia a fost propusa si de alti consultantifiscali, chiar ca metoda de atragere de venituri la bugetulstatului, in conditiile in care toate salariile mari erau platitepe microintreprindere sau sunt acum platite pe persoana fizicaautorizata (dupa desfiintarea regimului de microintreprindere siimplicit a posibilitatii de impozitare cu 3% a veniturilor obtinutede micro-firma).
"Care politica anticriza?", raspunde Vigroux, intrebat cumapreciaza politica anticriza a Guvernului. "Nu vreau sa fiuarogant, e complicat sa conduci tara si e usor sa spui ce trebuiefacut. Dar ce pot spune eu ca si cetatean si ca om de afaceri esteca trebuie rezolvata problema cu fondurile europene, care este osursa enorma de crestere pentru tara."
Romania are la dispozitie in perioada 2007-2013 fonduristructurale in valoare de 19 miliarde de euro, din care a atraspana acum 600 mil. euro, iar pentru agricultura are la dispozitie 8miliarde de euro, din care au fost atrase pana acum doar 700 mil.euro.
"Viata in Romania, asa cum am vazut-o eu, inseamna ca toatalumea face eforturi, se agita, este multa bataie de cap, dar dinfericire, totul se rezolva ca prin miracol la sfarsit. S-aintamplat asta si in cadrul Mazars, o problema care parea aproapeinsolvabila si-a gasit solutie chiar inainte de final. Sunt aproapesigur ca asa se va intampla si cu fondurile europene. Asa cum s-aintamplat de altfel si cu intrarea in Uniunea Europeana. Cine-ar ficrezut, in 2003, ca Romania va intra in Uniunea Europeana in 2007?Nu era aproape nimic pregatit. Dar dupa un sprint de nebunie, s-arezolvat. Nu spun ca este cea mai buna metoda, dar este mai bunadecat un esec", povesteste Vigroux.
Un sprint de nebunie va face Romania si in urmatorii ani, pentrua ajunge din urma tarile dezvoltate, altfel spus, de a recupera dinnivelul PIB/locuitor care acum este in jur de 30% din media UE panala 60%, mai spune seful Mazars.
Afacerile Mazars
Firma de consultanta si audit Mazars urmeaza gigantii din BigFour (PricewaterhouseCoopers, Deloitte, KPMG, Ernst & Young)dupa veniturile incasate.
Mazars Romania a obtinut in anul calendaristic 2009 o cifra deafaceri de 3,8 milioane euro, clasandu-se astfel pe locul sase intopul firmelor de profil de pe piata locala, devansata de BDORomania, cu venituri de peste 8 milioane de euro in 2009. "Anultrecut a mers prost, pentru ca eram obisnuiti sa absorbim crestere.Am inregistrat o cifra de afaceri similara cu cea din 2008", spuneVigroux, care a bugetat pentru 2010 o crestere de circa 10% aincasarilor, pana la 4,1 milioane de euro.
In general, in consultanta si audit, 50% din costuri reprezintasalariile angajatilor (fara cele ale partenerilor), 30% reprezintacosturile administrative, cum ar fi chiriile, cheltuielile depromovare, taxele de participare in diferite asociatii si camere decomert, iar 20% reprezinta profitul partenerilor. Intr-o firma deconsultanta, partenerii sunt de fapt actionarii firmei.
"Cand calculez cu cat sa tarifez clientii, asa gandesc: saacopar toate aceste costuri." Din veniturile firmei, 25% vin dinconsultanta fiscala, 25% pe baza serviciilor de contabilitate(outsourcing), 40% din audit (incluzand audit intern si duedilligence) si 10% din avocatura.
"Pe partea de audit, sa va explic cum e impartita piata. Auditulnu se hotaraste aici, ci la firma-mama din strainatate. Noi avem opozitie buna pe Franta (Mazars este una dintre cele mai cunoscutefirme de profil din Franta - n.r.), pe Germania si Austria (Mazarsa fuzionat in 2007 cu biroul local al firmei nemtesti Hemmelrath -n.r.). Firmele romanesti nu au nevoie de servicii de audit decatdaca sunt listate la Bursa, daca au business international sau dacasunt puse de banca. Pe piata firmelor romanesti, este o bataie panala moarte. Am vazut o oferta incredibila din partea unuicompetitor: aproape cadou! Din dorinta de a castiga cota de piatape firmele romanesti", explica Vigroux.
Mazars are in prezent 96 de angajati, dintre care 83 livreazaservicii pentru clienti, iar 13 sunt in echipa administrativa afirmei. O echipa de sase oameni a plecat anul trecut din firmapentru a lupta pe piata serviciilor de contabilitate pe contpropriu. "O parte din echipa de outsourcing a plecat, si cu oameni,si cu clienti. Intotdeauna o fuziune creeaza nelinisti, oamenii nugasesc pozitia la care au sperat. Asa s-a intamplat si la fuziuneaPricewaterhouseCoopers. (Firmele de servicii profesionale Coopers& Lybrand si Pricewaterhouse au fuzionat in 1998, luand nasterecea mai mare firma de consultanta din lume - n.r.) Dar tot raulspre bine. Acum avem o echipa solida, iar clientii ne spun ca suntchiar mai multumiti", spune Vigroux.
La inceputul unui an de criza, Mazars a continuat sa facaangajari, sperand la afaceri in crestere.
"Am angajat pe baza de crestere, care nu a venit. Eram pepunctul de a face disponibilizari, dar am decis sa renunt la unprofit mare si sa pastrez resursele pentru cand va reveni crestereaeconomica. Criza nu dureaza. Vreau sa am echipa potrivita pentrucand se va termina", este pariul care l-a facut Vigroux.
Ce spunea Vigroux in anii de"boom"
ZF - Editia 21 octombrie 2008
Criza financiara actuala nu a avut indicii in bilantulcompaniilor clienti ai Mazars. "Bugetele companiilor nu arataunimic deosebit. Nu am observat absolut nimic care sa indice cafirmele vor avea probleme", spunea Vigroux la debutul crizei.
ZF - Editia 02 iulie 2004
"Lupta pentru cifra de afaceri nu are prea mult sens in acestmoment. A fi lider pe piata inseamna in primul randprofitabilitate, minimizarea riscurilor asumate, servicii decalitate, adaptate nevoilor clientelei, dar si un stil de lucrucare sa nu afecteze viata privata a angajatilor", spunea Vigroux lamomentul demisiei de la conducerea PricewaterhouseCoopers.
"Momentul este foarte important cand incepi o afacere. Frica meaera sa nu fi fost prea devreme, ca grupul (PricewaterhouseCoopers -n.r.) sa nu fi luat o decizie prematura de a veni in Romania. Eu amconsiderat insa ca era un risc calculat si ca tara se va dezmortila un moment dat", povestea fondatorul PwC Romania.
"Nu cunosc intreprinzatori rabdatori care sa nu-si fi realizatplanul. E nevoie de rabdare in timpul negocierilor pentru unproiect, de putere de convingere. Sigur ca inca sunt destule motivede exasperare, dar a tipa ca in Romania nimic nu merge, ca sunt totfelul de idioti nu ajuta la nimic."
ZF - Editia 11 februarie 2004
"Ne lovim aici de o mentalitate romaneasca atat de paguboasa,care apare chiar in discutii cu oficialitati: daca nu-ti place olege, nu o aplica; de ce sa-ti faci probleme atat timp cat anumiteaspecte nici nu sunt clar definite, care e riscul daca nu leaplici?"
ZF - Editia 11 octombrie 2003
"Cand eram elev si primeam de facut ca tema pentru acasa uneseu, ma apucam de el in ultima seara, chiar daca avusesem ladispozitie doua saptamani. Asa face si Romania acum - asteapta,asteapta, si apoi incearca sa rezolve problemele in ultimul moment.Dovada si privatizarile incheiate in luna septembrie, desi erauasteptate de mai multe luni."
Suplimentul ZF "Dupa afaceri" - 16 mai 2003
"Regret absenta unui restaurant bun cu specific romanesc. Amgasit asa ceva in Moldova, insa nu in Bucuresti si e pacat. Chiarsunt jenat cand vin clienti din strainatate si vor sa mergem la unrestaurant romanesc. Mai bine organizez o masa acasa."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
