♦ Rolul industriei energetice este de a livra energie electrică, în condiţii de siguranţă, la un preţ accesibil pentru consumatorii locali, iar în această logică energia verde şi exploatarea resurselor interne de gaze sunt esenţiale, au spus specialiştii prezenţi în cea de-a doua zi a ZF Power Summit 2022.
„Ar trebui să creştem capacitatea Europei de a genera energie şi cred că este un moment foarte bun în care să facem acest lucru, întrucât costurile de instalare a sistemelor solare şi eoliene scad în mod constant şi sunt destul de competitive acum“, a precizat Christian Kettel-Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), braţul financiar al Uniunii Europene în susţinerea proiectelor destinate decarbonizării. Explozia preţurilor de anul trecut, a mai precizat Kettel-Thomsen, este un motiv în plus pentru ca UE să-şi accelereze eforturile de a ieşi din zona de combustibili fosili, cu o volatilitate de preţ excesivă. Mai departe, autorităţile locale dau asigurări că fondurile europene puse în direcţia decarbonizării şi concentrate mai ales pe zona de energie verde vor fi atrase.
„Suntem convinşi că, în cursul acestui an, alocarea din PNRR va fi semnificativă pentru noi capacităţi de generare“, a precizat Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Investiţiile trebuie însă realizate în sensul diminuării preţului energiei de la nivelul imposibil de gestionat din aceste moment.
„Industria energetică nu este un scop în sine. Ea ar trebui să funcţioneze cu logica de a furniza cel mai bun preţ, în condiţii de piaţă, pentru toate industriile care stau în spate“, a declarat Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul Horvath. În acest sens, energia verde este în acest moment forma de producere cu cele mai reduse costuri.
„Statul are, împreună cu mediul privat, o oportunitate de a demonstra că România poate deveni un campion al producţiei de energie din surse regenerabile. Cred că am trecut de start, e momentul în care trebuie să fructificăm“, a precizat Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy.
Mai departe, gazul natural joacă un rol major în toată ecuaţia tranziţiei energetice din România, zăcăminte pe uscat încă aşteptând să fie dezvoltate, dincolo de cele din Marea Neagră. Urgenţa relansării investiţiilor ar trebui dată şi de faptul că anul trecut importurile de gaze din Rusia au ajuns la peste 30% din necesarul intern.
„Dacă în anii 2008-2010 România producea circa 11 mld. normal metri cubi de gaze pe an, astăzi vorbim de 8 mld. normal metri cubi de gaze pe an. Suntem puşi în situaţia de a depinde de import. Vrem să avem o siguranţă în alimentarea consumatorilor în orice perioadă şi orice situaţie. Vrem să realizăm un stoc strategic. Se pune tot timpul problema gazelor din Marea Neagră. Le avem, dar avem gaze pe uscat, unde trebuie să ne focusăm şi unde costurile sunt mai mici, pe uscat. Un exemplu este zăcământul de la Caragele (Buzău). Potenţialul de producţie era undeva la 15-20 mld. normal metri cubi. Avem tehnologia de a le introduce în sistemul naţional“, a precizat Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz.
Cea de-a 11-a ediţie a ZF Power Summit a fost realizată cu sprijinul ENGIE, Ijdelea&Asociaţii, OMV Petrom, Nordis, Enel, Enel X, MOL România, Nova Power & Gas, Premier Energy, ACCER, Bondoc & Asociaţii, Bucharest Real Estate Club, CEZ Group, CRE, E.ON, Evergent, Horvath, Hidroelectrica, Industrial Montaj, Fondul Proprietatea, Marsh, NNDKP, MET, Nuclearelectrica, PeliPartners, PNE group, Photon Energy Group, REI, Romgaz, Signify, Tinmar Energy, Transelectrica şi Valorem.
Lăcrămioara Diaconu Pinţea, membru al boardului CE Oltenia: Ţinta este ca până în 2024 să punem proiectele de regenerabile în funcţiune şi în 2026 cele două CCGT-uri (centralele pe gaz - n. red.), absolut necesare pentru sistemul energetic.
Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: Suntem convinşi că în cursul acestui an alocarea din PNRR va fi semnificativă pentru noi capacităţi de generare.
Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul Horvath: Industria energetică nu este un scop în sine. Ea ar trebui să funcţioneze cu logica de a furniza cel mai bun preţ, în condiţii de piaţă, pentru toate industriile care stau în spate.
Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy: Statul are, împreună cu mediul privat, o oportunitate de a demonstra că România poate deveni un campion al producţiei de energie din surse regenerabile. Cred că am trecut de start, e momentul în care trebuie să fructificăm.
Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz: Se pune tot timpul problema gazelor din Marea Neagră. Le avem, dar avem gaze pe uscat, unde trebuie să ne focusăm şi unde costurile sunt mai mici, pe uscat. Un exemplu este zăcământul de la Caragele (Buzău). Potenţialul de producţie era undeva la 15-20 mld. normal metri cubi. Avem tehnologia de a le introduce în sistemul naţional.
John Hopkins, CEO al NuScale: De ce România? Este vorba despre ce vrea clientul. Vrem să livrăm reactoarele până în 2027. Clientul are nevoie pentru 2028-2029. Nu este vorba că am ales noi România, este vorba că România trebuie să acomodeze cerinţele legate de mediu.
