♦ Rolul industriei energetice este de a livra energie electrică, în condiţii de siguranţă, la un preţ accesibil pentru consumatorii locali, iar în această logică energia verde şi exploatarea resurselor interne de gaze sunt esenţiale ♦ Aceasta a fost concluzia celei de-a doua zile din conferinţa ZF Power Summit 2022, organizată pentru al 11-lea an consecutiv de Ziarul Financiar.
Evenimentul a fost realizat cu sprijinul ENGIE, Ijdelea&Asociaţii, OMV Petrom, Nordis, Enel, Enel X, MOL România, Nova Power & Gas, Premier Energy, ACCER, Bondoc & Asociaţii, Bucharest Real Estate Club, CEZ Group, CRE, E.ON, Evergent, Horvath, Hidroelectrica, Industrial Montaj, Fondul Proprietatea, Marsh, NNDKP, MET, Nuclearelectrica, PeliPartners, PNE group, Photon Energy Group, REI, Romgaz, Signify, Tinmar Energy, Transelectrica şi Valorem.
„Ar trebui să creştem capacitatea Europei de a genera energie şi cred că este un moment foarte bun în care să facem acest lucru, întrucât costurile de instalare a sistemelor solare şi eoliene scad în mod constant şi sunt destul de competitive acum. Ar trebui să mergem mai departe în ceea ce priveşte îmbunătăţirea proceselor de furnizare de energie în Europa pentru a stabiliza şi reduce preţurile pe termen mediu şi lung“, a precizat Christian Kettel-Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), braţul financiar al Uniunii Europene în susţinerea proiectelor destinate decarbonizării. Explozia preţurilor de anul trecut, a mai precizat Kettel-Thomsen, este un motiv în plus pentru ca UE să-şi accelereze eforturile de a ieşi din zona de combustibil fosili, cu o volatilitate de preţ excesivă.
De partea României, autorităţile dau asigurări că atragerea fondurilor disponibile pentru proiectele de tranziţie energetică, este în grafic.
„Vreau să menţionez că nu suntem întârziaţi faţă de celelalte ţări şi aici aş da exemplul Fondului de Modernizare, unde deja a fost aprobat un prim proiect al Transelectrica în valoare de 23 de milioane de euro. Între timp, pregătim pentru Fondul de Modernizare conform calendarului prin care a fost aprobat planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia toate investiţiile prevăzute în acest plan. Suntem convinşi că, în cursul acestui an, alocarea din PNRR va fi semnificativă pentru noi capacităţi de generare“, a precizat Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
Investiţiile trebuie însă realizate în sensul diminuării preţului energiei de la nivelul imposibil de gestionat din aceste moment. „Industria energetică nu este un scop în sine. Ea ar trebui să funcţioneze cu logica de a furniza cel mai bun preţ, în condiţii de piaţă, pentru toate industriile care stau în spate“, a declarat Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul Horvath.
În acest sens, energia verde este în acest moment forma de producere cu cele mai reduse costuri.
„În momentul în care decizi să faci o investiţie în regenerabile, un investitor se va uita la rata de profit din proiectul respectiv. În continuare, România prezintă o rată de rentabilitate foarte mare. Potenţial există, la fel şi un drive al autorităţilor. Întrebarea este în ce măsură România va reuşi să integreze toate aceste capacităţi. E foarte important să le vedem puse în producţie“, a precizat Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy.
Mai departe, gazul natural joacă un rol major în toată ecuaţia tranziţiei energetice din România, zăcăminte pe uscat încă aşteptând să fie dezvoltate, dincolo de cele din Marea Neagră.
Urgenţa relansării investiţiilor ar trebui dată şi de faptul că anul trecut importurile de gaze din Rusia au ajuns la peste 30% din necesarul intern.
„Dacă în anii 2008-2010, România producea circa 11 mld. normal metri cubi de gaze pe an, astăzi vorbim de 8 mld. normal metri cubi de gaze pe an. Suntem puşi în situaţia de a depinde de import. Vrem să avem o siguranţă în alimentarea consumatorilor în orice perioadă şi orice situaţie. Vrem să realizăm un stoc strategic. Se pune tot timpul problema gazelor din Marea Neagră. Le avem, dar avem gaze pe uscat, unde trebuie să ne focusăm şi unde costurile sunt mai mici, pe uscat. Un exemplu este zăcământul de la Caragele (Buzău). Potenţialul de producţie era undeva la 15-20 mld. normal metri cubi. Avem tehnologia de a le introduce în sistemul naţional“, a precizat Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz.
Christian Kettel-Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI)
► Sunt destul de optimist cu privire la economie. Inflaţia este în mod categoric îngrijorătoare, unii oameni se gândesc destul de intens la moduri prin care o pot aborda.
► Ar trebui să creştem capacitatea Europei de a genera energie şi cred că este un moment foarte bun în care să facem acest lucru, întrucât costurile de instalare a sistemelor solare şi eoliene scad în mod constant şi sunt destul de competitive acum. Ar trebui să mergem mai departe în ceea ce priveşte îmbunătăţirea proceselor de furnizare de energie în Europa pentru a stabiliza şi reduce preţurile pe termen mediu şi lung.
► Cred că investiţiile pe care le-am efectuat anul trecut în România au fost puţin sub un miliard de euro şi vom avea ambiţia de a ne menţine cel puţin în jurul acelei sume. Anual, împrumuturile pe care le oferim sunt de 60-65 de miliarde de euro, însă jumătate din această sumă ar trebui să meargă către finanţarea proiectelor care reduc în mod direct emisiile.
Lăcrămioara Diaconu Pinţea, membru al boardului, CE Oltenia
► Aprobarea ajutorului de stat şi a planului de restructurare ne-a permis să aplicăm la Fondul de Modernizare. Este vorba de proiecte 2.000 de MW în total. Aplicaţiile au fost trimise, sunt în evaluare şi urmează şedinţa BEI care va decide în final dacă aceste aplicaţii sunt aprobate sau nu.
► Finanţarea din Fondul de Modernizare ne asigură o sursă importantă. În rest, suntem în demersuri avansate cu două sindicate de finanţare bancară pentru toate investiţiile. În plus, faţă de această finanţare bancară vom mai avea contribuţia CE Oltenia şi alţi investitori privaţi.
► Ţinta este ca până în 2024 să punem proiectele de regenerabile în funcţiune şi în 2026 cele două CCGT-uri (centralele pe gaz - n. red), absolut necesare pentru sistemul energetic. Concret, pentru Oltenia este unul dintre elementele-chei care au stat la baza planului de restructurare. Pe baza celor două investiţii CE Oltenia îşi redresează situaţia financiară şi devine o companie profitabilă, viabilă pe termen lung.
Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC
► Marile proiecte cu capacităţi care se află lângă o linie de transport unde poate avea o soluţie de racordare pozitivă sunt pe cale să se termine. Făcând un total al tuturor proiectelor pot spune că în momentul de faţă sunt 38.000 de MW în proiecte de dezvoltare.
► Vom instala în cel mai rău caz în jur de 8-9.000 de MW noi de capacitate regenerabilă până în 2030. Într-un scenariu pe care sper să-l atingem putem merge până la 12.000 MW. Un MW fotovoltaic cu 10 oameni este instalat într-o săptămână.
► Nu vedem o problemă a dezvoltării de proiecte, a finanţării proiectelor, ci pur şi simplu partea de construcţie. Anul acesta, dacă totul merge conform planului, cel puţin 200-300 MW noi de fotovoltaic se vor construi. De anul viitor, estimăm că 5-600 de MW noi pe an vor începe construcţia în România. Dacă ne gândim la acest aspect, în următorii 3 ani trebuie să angajăm urgent 10.000 de oameni care să instaleze şi să opereze parcurile.
Ruxandra Bologa, partner, NNDKP
► S-a întâmplat ceea ce clienţii noştri se tem cel mai mult. Printre primele întrebări pe care le primim într-un proiect de energie este: pot să îmi vând energia liber pe piaţă la ce preţ consider eu? Dacă răspunsul este negativ, din start, România pierde puncte.
► Atunci când un investitor îşi pune problema dacă vrea sau nu să investească în România, trebuie să ştie că este liber să îşi monetizeze producţia, în limitele legii, dar cu libertatea de a dispune la ce preţ, când, cum şi cui o vinde. Până nu reglementăm aceste aspecte, probabil că vom importa în continuare gaze şi electricitate.
Gabriela Cacerea, partener, NNDKP
► Într-un moment în care preţurile cresc de la o zi la alta este foarte greu să te angajezi în contracte pe termen lung. Instrumentele sunt, dar piaţa şi circumstanţele preţurilor, inflaţia, nu sunt lucruri care să încurajeze contractele pe termen lung.
► Dacă ne uităm la alte state, variaţia de preţ nu a fost aşa mare ca la noi, pentru că ei au avut multe contracte pe termen lung. Aici însă autoritatea va trebui să vină cu reglementări secundare. Va fi o problemă despre cum se aşază piaţa şi cum joacă concurenţa liberă pe care am aşteptat-o foarte mult.
Cosmin Ghiţă, general manager, Nuclearelectrica
► Am reuşit să angajăm 500 de oameni în ultimul an. Ne bazăm de asemenea şi pe susţinerea celor care deţin mai multă experienţă pentru a facilita un proces de transferare de cunoştinţe. În acelaşi timp, lucrăm în parteneriat cu universităţi şi licee în vederea unor perioade de ucenicie pentru a avea o nouă forţă de muncă şi un pipeline.
Radu Mustaţă, director de vânzări la Marsh România
► De-a lungul anului trecut am avut discuţii cu peste 100 de investitori de pe toate continentele, care văd în România un potenţial mare de investiţii. Este foarte atractivă piaţa, însă, până a lua decizia de a investi, se uită la foarte multe aspecte. La proiectele de dezvoltare primul aspect la care se uită este experienţa dezvoltatorului.
► Dacă se uită la proiecte în operare, vor să vadă în proiecte că mai au viaţă, posibilitatea să obţină randament. Dacă ne uităm la aspectele legate de piaţă, investitorii se uită în primul rând la stabilitatea politică a ţării.
Cătălin Stancu, associated senior expert, Horvath
► Nu avem o strategie energetică. Avem dezbateri despre o tehnologie, dacă este mai bună sau nu.
► Ne aşteaptă o creştere semnificativă de cerere. Între 40 şi 50% din cantitatea de energie generată din România se face pe combustibili fosili, care par să aibă două riscuri: preţul CO2-ului „ 300% într-un an şi riscul costului materiilor prime.
Lauru Bădiţă, country manager, Photon Energy
► Acest val al doilea de regenerabile poate aduce o oportunitate bună pentru investitori, pentru sistemul energetic naţional. Ce se doreşte din partea investitorilor este o siguranţă legislativa şi stabilitate.
► Ne-a apucat de treabă şi anul acesta vom construi primele proiecte, în total 35 MW instalaţi, care vor fi distribuiţi în mai multe zone din ţară şi vor continua.
Corneliu Bodea, preşedinte, Romanian Energy Center
► Experienţa ne arată că noi nu am reuşit să construim aproape nimic în ceea ce înseamnă companiile cu capital majoritar de stat, ceva în ceea ce înseamnă investiţiile private în regenerabile şi un singur obiectiv important, centrala de la Brazi, 800 MW, realizată de un investitor privat.
► După părerea mea, dacă ne organizăm corect, am putea absorbi circa 2 mld. euro în fiecare an pentru investiţii în energie. Cred că am putea, în primii trei ani, să utilizăm o sumă mai mare, după care ea să scadă. O parte din aceşti bani nu vor putea fi din start atacaţi, dar cred că în următorii 5 ani am putea folosi 5-6 mld. euro.
Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei
► Vreau să menţionez că nu suntem întârziaţi faţă de celelalte ţări şi aici aş da exemplul Fondului de Modernizare, unde deja a fost aprobat un prim proiect al Transelectrica în valoare de 23 de milioane de euro. Între timp, pregătim pentru Fondul de Modernizare conform calendarului prin care a fost aprobat planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia toate investiţiile prevăzute în acest plan.
► Suntem convinşi că, în cursul acestui an, alocarea din PNRR va fi semnificativă pentru noi capacităţi de generare. Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pentru noile capacităţi pe gaz şi surse regenerabile va fi alocată o sumă considerabilă, aproape un miliard de euro
► În această săptămână vom transmite la BEI inclusiv schema pentru întărirea reţelelor de distribuţie, necesară pentru a putea ca noi capacităţi din surse de energie regenerabilă să poate fi injectate în sistemul energetic naţional.
Gabriela Dan Unterseh, head of project development wind offshore, wpd offshore in Romania
► În România există potenţial de vânt şi există această cerere de producere de capacităţi noi de energie. Credem că pentru România dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice din eoliene offshore reprezintă soluţia pentru ieşirea din criza energetică.
► Sunt mai multe lucruri care trebuie să existe. În primul rând, nu am auzit foarte clar că există obiective asumate de autorităţile statului român în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor eoliene offshore la Marea Neagră
Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy
► În momentul în care decizi să faci o investiţie în regenerabile, un investitor se va uita la rata de profit din proiectul respectiv. În continuare, România prezintă o rată de rentabilitate foarte mare. Potenţial există, la fel şi un drive al autorităţilor. întrebarea este în ce măsură România va reuşi să integreze toate aceste capacităţi. E foarte important să le vedem puse în producţie.
► Statul are, împreună cu mediul privat, o oportunitate de a demonstra că România poate deveni un campion al producţiei de energie din surse regenerabile. Cred că am trecut de start, e momentul în care trebuie să fructificăm.
Roxana Mircea, partener, REI Finance Advisors
► Ghidurile de finanţare europeană sunt destul de clare. Faţă de alte ghiduri sau alte axe de finanţare, care trenează de câţiva ani, aici ghidurile sunt mult mai clare. Se va realiza o evaluare rapidă a lor, ne aşteptăm la 4-6 luni, drept pentru care vom începe în forţă implementările din ianuarie anul viitor, cel târziu.
► Avem 18 luni la dispoziţie, din ianuarie 2023, până în iunie 2024. E un termen scurt, dar dacă ne organizăm, eu zic că le putem realiza. Companiile îşi doresc foarte mult aceste proiecte.
Sorin Elisei, director, Deloitte România
► Dacă facem un calcul vizavi de capacitatea de cărbune pe care am propus-o în PNRR, care este în jur de 4.000 de megawaţi, cred că rezultă o concluzie logică că putem să mai instalăm odată cu intrarea în vigoare a taxonomiei, căci acesta este cel mai important aspect, circa 600 de megawaţi.
► Putem să realizăm astfel de centrale în cazul în care producem odată cu propunerile de investiţii o analiză comparativă care să arate dacă nu cumva, în condiţii de eficienţă de cost şi beneficii, n-am fi putut în locul centralei pe gaz surse regenerabile. Nu ştiu cine îşi poate asuma să facă un astfel de studiu.
Mădălina Fildan-Răileanu, senior associate, PeliPartners
► Vorbind de problemele vechi, dezvoltatorii ştiu foarte bine cu ce se confruntă atunci când se uită la securizarea terenurilor necesare acestor proiecte. Analizele de due diligence extensive pe terenuri extravilane arabile sunt foarte necesare şi se întâmplă să apară probleme în aceste analize care, în cazuri serioase, pot face ca un proiect să fie oprit.
► Este un tip de problemă generată de o legislaţie veche, implementată câteodată defectuos care necesită din partea dezvoltatorilor investiţii de timp, energie şi bani.
Mihai Drăghici, director, EY România
► Cred că este important să ne uităm cu atenţie la tabloul investiţiilor, să înţelegem sumele despre care vorbim şi să înţelegem că suntem la început de drum.
► La Fondul de Modernizare vorbim de o sumă estimată la 14 miliarde de euro, care variază de costurile emisiilor de dioxid de carbon. încă o dată, este bine să avem o oglindă în faţă, investiţiile în România au fost minore în ultima decadă. Avem în faţă o oportunitate.
Rocio Garcia Alvarez, regulation & markets associate director Europe, South America & Asia, EDPR
► Suntem în România pe termen lung, însă obstacolele de reglementare ridică multe temeri, ceea ce îngreunează încrederea investitorilor pentru viitor. Problema cu acest tip de schimbări este că sunt efectuate sub circumstanţe extraordinare. Ele deschid uşa pentru viitoare schimbări.
► Astfel, creşte riscul de reglementare şi suntem nevoiţi să ne gândim la energii regenerabile ca la o marfă. Fiecare ţară vrea o mulţime de energii regenerabile, există mulţi investitori, însă trebui să găsim locul unde investiţiile sunt mai sigure.
Vasile Cârstea, director general, Depogaz
► Se pune tot timpul problema gazelor din Marea Neagră. Le avem, dar avem gaze pe uscat, unde trebuie să ne concentrăm şi unde costurile sunt mai mici. Avem tehnologia de a le introduce în sistemul naţional.
►l Investiţiile care urmează vizează mărirea capacităţii de extracţie şi injecţie a depozitelor existente.
Mădălina Coca, nuclear safety adviser, head of the nuclear reactors regulation and oversight section at CNCAN
► În cazul unui reactor modular mic, un design nou, dacă proiectantul doreşte, poate aplica pentru o licenţă de proiectare similară cu procesul de certificare a proiectării din SUA.
► De asemenea, ar trebui să vedem că Ministrul Mediului emite acordul de mediu. Apoi, următorii paşi vor fi licenţa de construcţie, licenţa de punere în funcţiune şi licenţa de operare.
William Magwood, director general, Nuclear Energy Agency
► Ne uităm de ceva timp la scenarii pentru zero carbon. Şi o analiză credibilă constantă arată că, fără utilizarea energiei nucleare, să ajungă la zero emisii de carbon net până în 2050, devine extraordinar de dificil şi, poate, chiar nu este posibil fără o extindere a energiei.
► În mod clar, energia nucleară este singurul răspuns. Face parte din imagine. Va trebui să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Trebuie să extindem dramatic sursele regenerabile. Va trebui să creştem eficienţa energetică în general.
Elisabeta Ghidiu, director de strategie, Transgaz
► În investiţiile Transgaz - pe care le avem în planul de dezvoltare - este vorba de dezvoltarea pe teritoriul României a coridorului sudic de transport gaze naturale de la ţărmul Mării Negre. Este o investiţie estimată la aproape 372 de milioane de euro.
► Mai sunt dezvoltările din zona de vest a României, proiect finalizat, de 175 de milioane de euro, cât şi dezvoltările din zona preluării gazelor „ un proiect extrem de important. Sunt proiecte de investiţii cuprinse în planul de dezvoltare 2021-2030, care urmează supus aprobării ANR, dar care continuă o parte din PDSNT 2020-2029, aprobat prin decizia ANR.
John Hopkins, CEO, NuScale
► Când NuScale a fost fondat, departamentul de energie a lansat o provocare companiei: puteţi proiecta un reactor modular de mici dimensiuni (SMR - n. red) avansat, cu siguranţa pe primul loc, nu este vorba de cost. Despre acest lucru este vorba, despre siguranţă.
► De ce România? Este vorba despre ce vrea clientul. Vrem să livrăm reactoarele până în 2027. Clientul are nevoie pentru 2029-2029. Nu este vorba că am ales noi România, este vorba că România trebuie să acomodeze cerinţele legate de mediu.
► Este forţă de muncă bună în România, aveţi tehnologie nucleară deja, pe care o înţelegeţi.
► Avem o facilitate de testare lângă Oregon. Chiar dacă unitatea în sine nu a fost comercializată până acum, toate componentele sale au fost testate. A trebuit să trecem printr-un proces foarte riguros cu reglementatorul american, la care au lucrat 800 de oameni şi care a durat 42 de luni.
Roxana Caliminte, secretar general adjunct, Gas Infrastructure Europe (GIE)
► Când ne referim la infrastructura de gaze şi vrem să prevenim creşterea preţurilor şi să nu majorăm importurile din Rusia, trebuie să ne uităm la toate opţiunile pe care le avem pe masă.
► În primul rând, terminalele LNG, pe care le putem atrage la preţuri atractive dacă avem contracte pe termen lung, chiar până la 20 de ani. în momentul de faţă vedem că LNG reprezintă un punct de atracţie major la nivel european.
