Caută doar în titlu
Energie

De ce s-au prăbuşit preţurile ţiţeiului: Arabia Saudită vrea să demonstreze Rusiei că este forţa dominatoare pe piaţa petrolului şi să dea lovitura de graţie producătorilor de şist supraîndatoraţi din SUA

Pe piaţa petrolului se duce un război al preţurilor în care Arabia Saudită, abandonată de Rusia şi ameninţată de SUA, îşi foloseşte contra economiilor acestor forţe mondiale cele mai puternice arme pe care le are, producţia de ţiţei şi exporturile la discount. 

De asemenea, acest nou conflict apare în contextul arestării a trei persoane de rang înalt din familia regală saudită, trei prinţi, dintre care unul cu legături puternice cu SUA, pentru că ar fi plănuit o detronare în ţara lor, potrivit Bloomberg. Războiul preţurilor complică şi mai mult calculele băncilor centrale şi ale factorilor de decizie în economie când economia globală este bombardată de criza coronavirus. În urmă cu doar o săptămână, pentru cei mai mulţi traderi şi analişti ţiţeiul prăbuşit la 30 de dolari pe baril părea ceva imposibil.

Preţurile scădeau, din cauza unei căderi a cererii provocate de epidemia de coronavirus, dar statele OPEC, conduse de Arabia Saudită plus Rusia, urma să se întâlnească şi să stabilească măsuri de stabilizare, cum ar fi reducerea producţiei. Cel puţin aşa credeau observatorii.

 

Cine îşi permite scăderea de preţuri?

În caz contrar, spuneau ei, preţul petrolului ar ajun­ge la 30 de dolari pe baril, situaţie din care nimeni nu ar avea de câştigat. Preţuri mici, în condiţii de cerere redusă, înseamnă mai puţini bani pentru sta­te ale căror bugete sunt dependente de exporturile de ţiţei. Însă discuţiile OPEC plus 1 (Rusia), de vineri, au eşuat deoarece Kremlinul nu a acceptat pro­punerile saudiţilor de a reduce producţia pentru a aduce oferta spre nivelul cererii şi a micşora astfel co­ta­ţiile.

„Credeţi-mă, aceasta va fi o zi regretabilă pentru noi toţi“, ar fi spus la reuniunea OPEC plus 1 prinţul Abdul Aziz bin Salman, ministrul saudit al energiei.   Cotaţiile petrolului s-au prăbuşit cu până la 30% după ce Arabia Saudită a tras primele salve în războiul preţurilor în ceea ce reprezintă cea mai accentuată cădere de o zi a bursei ţiţeiului din 1991, când piaţa reacţiona la războiul din Golful Persic.

Ameninţările Riadului cu vânzarea la preţuri de discount a petrolului pe care-l produce (a oferit reduceri de până la 10%) şi cu majorarea livrărilor au făcut ca preţurile pe burse să ajungă până la 31 de dolari pe baril pentru Brent, referinţa internaţională, şi la 27,7 dolari pe baril pentru referinţa pieţei americane, West Texas Intermediate.

 

Opec are 30% din producţia mondială de petrol, iar Rusia este pe locul 2

Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrolul la nivel mondial, iar OPEC contribuie cu 30% la producţia globală. Rusia este al doilea exportator, iar SUA, mulţumită petro­lului de şist, sunt cel mai mare producător din lume. Arabia Saudită şi Rusia sunt aliate pe piaţă din 2016, dar, spun analiştii, Riadul a interpretat refuzul Krem­linului de a merge mai departe împreună re­du­când producţia prin abandonarea alianţei OPEC plus 1, notează Financial Times. Reac­ţia saudiţilor ar putea să înse­mne că aceştia îşi doresc să-şi con­solideze poziţia de cel mai ma­re expor­tator şi că Riadul este pregătit să înfrunte deschis Rusia şi alţi pro­ducă­tori cu cos­turi ri­di­cate.  „În­ţele­gerea în rân­dul OPEC a fost ca pro­duc­ţia să fie redusă. Rusia s-a opus şi a spus că de la 1 aprilie toată lu­mea poate pro­duce cât vrea.

Ast­fel, regatul îşi exercită acest drept“, spune o sursă familiară cu politicile saudite.

Rusia şi-a argumentat decizia prin nevoia de a aştepta până când va fi clar impactul coronavirusului asupra cererii pentru petrol. Însă analiştii atrag atenţia că Moscova este nerăbdătoare să testeze rezistenţa industriei şistului din SUA.

Kremlinul crede că reducerea producţiei nu ar face decât să ajute producătorii americani de petrol şi gaze de şist să câştige clienţi, în dauna Rusiei. Sancţiunile americane contra companiilor ruse, inclusiv cele de luna trecută care au ca ţintă divizia comercială a campionului industriei petroliere ruse Rosneft, şi încercările Washingtonului de a opri construirea Nord Stream 2, gazoduct care ar aduce gaze ruseşti direct în Germania, au înfuriat Kremlinul. Producătorii de petrol de şist din SUA se chinuie să devină profitabili în pofida creşterii industriei în ultimul deceniu.

Observatori ai strategiei Moscovei spun că Rusia a găsit o oportunitate de a lovi industria petrolieră ame­ricană. Petrolul de şist aruncat de americani pe pie­ţe a făcut până acum inutile reducerile de pro­ducţie convenite de alianţa OPEC-Rusia, a ex­plicat un purtător de cuvânt al Rosneft. Iar în această alianţă, propunerile saudiţilor au făcut din Rusia un membru de rang secund, ceea ce a scandalizat Moscova. În plus, Kremlinul s-ar putea să fie supărat că alianţa cu saudiţii nu s-a concretizat în investiţii saudite în modernizarea sectorului energetic rus.

Astfel, Arabia Saudită a ales un război de uzură. Pierde cel care rezistă cel mai puţin. Prăbuşirea preţurilor vine într-un moment dificil pentru industria şistului din SUA. Deşi producţia a făcut salturi uriaşe în ultimul deceniu în comparaţie cu cea din Rusia sau Arabia Saudită, producătorii s-au supraîndatorat, ceea ce a alungat investitorii.

 

Acest lucru îi face vulnerabili la scăderile de preţuri.

Noua criză s-ar putea să-i demotiveze să se mai extindă, însă impactul asupra producţiei americane va fi probabil limitat.

Mulţi dintre producătorii independenţi şi-au asigurat producţia contra creşterii preţurilor. Preţurile mici îl ajută şi pe preşedintele american Donald Trump, care de mult timp face presiuni asupra OPEC pentru ieftinirea petrolului, aşa cum a promis electoratului de acasă.

Arabia Saudită poate majora şi mai agresiv producţia. Are mai multă capacitate de rezervă decât oricare alt producător. De asemenea, poate scoate petrol din depozite pentru a majora exporturile. Capacitatea Rusiei de a majora şi ea producţia este probabil mai limitată. Preţurile mai mici pot pune în pericol promisiunile preşedintelui Vladimir Putin de a investi în domenii precum infrastructura şi aparatul de protecţie socială.

Războiul s-ar putea dovedi doar o stratagemă a Riadului de a aduce Moscova pe o poziţie inferioară la masa negocierilor. Surse apropiate politicilor ruse şi saudite spun că niciuna dintre părţi nu a blocat comunicarea cu cealaltă.

 
 
Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.