Fabricile romanesti de confectii vor mai putea lucra in sistem lohn circa sase ani, conform previziunilor specialistilor Federatiei Patronale din Industria Usoara - FEPAIUS si a unor specialisti straini.
Odata cu aderarea la UE, marii producatori nu vor mai fi interesati sa lucreze in Romania, ca urmare a costurilor de productie mai mari, aliniate la cele ale tarilor membre ale uniunii, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute presedintele FEPAIUS, Aurelientu Popescu.
Presedintele FEPAIUS spune ca tendinta investitorilor straini care lucreaza in sistem lohn a fost de "migrare" din tarile dezvoltate, initial catre Ungaria si Polonia si apoi catre Romania si alte tari din Europa Centrala si de Est, precum si in tarile baltice, ca urmare a costurilor de productie reduse si a fortei de munca ieftina, relateaza Mediafax.
La sfOrsitul anului 2000, industria usoara a realizat exporturi in valoare de 3,4 miliarde dolari, reprezentand circa 35,5% din exportul economiei nationale, din care 1,7 miliarde dolari reprezinta exporturile de confectii si imbracaminte.
"Pericolul competitivitatii scazute este o capcana in care producatorii romani nu trebuie sa cada. Trebuie sa fim pregatiti, pentru ca atunci cand lohnul dispare in Romania, sa putem exporta sub marca proprie", a spus Popescu.
Aceasta reprezinta una dintre capcanele lohn-ului, in sensul ca exportul sub marci straine, efectuat pe timp indelungat, exclude marcile nationale de pe pietele externe.
Specialistii federatiei FEPAIUS apreciaza ca aparitia lohnului in Romania a fost urmarea lipsei de finantare, agentii economici din acest sector neavand fondurile necesare sustinerii productiei proprii.
Un impact negativ l-au avut preturile ridicate la energia electrica si gaze, consumul de energie electrica si gaze in industria textila reprezentOnd 2% din consumul total.
Reorientarea firmelor straine catre industria textila, confectii, pielarie si incaltaminte romaneasca (mai ales dupa 1996) a avut drept cauza principala situatia conflictuala din Iugoslavia, considerata pana atunci campioana lohn-ului.
Un rol important l-a avut insa si nivelul scazut al costurilor de productie, in special al fortei de munca.
Aurelientu Popescu spune ca lohnul a avut si efecte pozitive pentru Romania, pentru ca a educat forta de munca din acest sector de activitate sa lucreze la nivelul calitativ cerut de producatori din Franta, Italia, Germania, Olanda, Anglia, Belgia, a asigurat capitalul finaciar necesar activitatii de productie, modernizarii si retehnologizarii procesului de productie.
La aceasta se adauga si preluarea, de catre producatorii autohtoni, de know-how de la firme cu renume pe plan mondial, pentru care acestia au prelucrat in sistem lohn o varietate de sortimente de produse textile.
Conform statisticilor, daca in 1989, lohn-ul reprezenta sub 15% din exporturile totale, din 1996 a inceput sa creasca evident: 31,2% in 1996, 30,2% in 1997, 34,1% in 1998, 34,6% in 1999, iar pentru anul 2000 nivelul lohn-ului in totalul exporturilor a fost de 35%.
Potrivit reprezentantilor FEPAIUS, pe fundalul accentuarii concurentei internationale, competitivitatea industriei de confectii din Romania a crescut foarte mult.
Astfel, pentru prima data, la sfarsitul anului 1999 Romania s-a situat pe primul loc la exportul de confectii, devansand Polonia, in ierarhia furnizorilor de confectii in tarile Uniunii Europene.
Intre timp insa, costurile de productie au crescut progresiv, mai ales in ultimul an, in principal prin scumpirea utilitatilor publice, ceea ce poate duce la impresia ca Romania este deja o tara prea scumpa pentru fabricarea marcilor straine de prestigiu.
Cu toate acestea, membrii FEPAIUS considera ca trendul pozitiv al exporturilor de confectii, imbaraminte si incaltaminte in UE a fost sustinut anul trecut nu numai de productia in sistem lohn ci si de tendinta evidenta din ultimii ani de prelucrare in acest sistem a tesaturilor si pieilor produse in tara, cumparate de partenerii straini.
Acestia considera oportuna incurajarea si relansarea industriei primare, care furnizeaza materii prime pentru industria de confectii, tricotaje si incaltaminte, prin adoptarea unui sistem stimulativ de finantare a agentilor economici din acest sector industrial, astfel incat, prin restructurare si retehnologizare, fabricile sa devina viabile si competitive pe plan intern si extern.
In prezent, in Romania mai exista un numar de 40 de fabrici producatoare de materii prime pentru industria textila, in cadrul carora lucreaza peste 8.000 de angajati.
Industria usoara din Romania cuprinde peste 8.500 de agenti economici, cu un numar de peste 400.000 de salariati, fiind o industrie privatizata in proportie de 98,5%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
