Pe piaţa locală sunt proiecte comerciale care au o cifră de afaceri anuală la acelaşi nivel cu al datoriilor, dar şi centre la care pasivele sunt de 25-30 de ori mai mari decât veniturile realizate într-un an, arată o analiză a ZF.
Piaţa centrelor comerciale din România a ajuns la circa 60 de unităţi şi încasări anuale din chirii de peste 300 de milioane de euro, reiese din centralizarea bilanţurilor pe 2011 de la Ministerul Finanţelor Publice.
Majoritatea covârşitoare a centrelor comerciale au fost construite însă cu finanţare de la bancă, astfel că valoarea cumulată a datoriilor mallurilor este de circa 2,4 miliarde de euro, adică de opt ori mai mare decât cifra de afaceri pe anul trecut.
Plecând de la recentul caz al mallului bucureştean Liberty Center, implicat într-un dosar de executare silită, a fost analizat raportul dintre nivelul datoriilor şi cifra de afaceri de anul trecut pentru 42 de centre comerciale din Bucureşti şi din ţară care au avut în 2011 un an integral de funcţionare şi au depus bilanţ la Ministerul Finanţelor.
Datele arată că în timp ce Liberty Center avea la sfârşitul anului trecut datorii de 22,5 ori mai mari decât cifra de afaceri, în afara Capitalei sunt proiecte ale căror pasive sunt de 25-30 de ori mai mari decât veniturile.
La polul opus, centrele comerciale care nu au în prezent "grija" datoriilor sunt primele proiecte de acest gen construite în Bucureşti, şi anume centrul comercial Orhideea, Bucureşti Mall din Vitan şi magazinul Unirea din centrul oraşului, proiecte care au un raport între datorii şi cifra de afaceri cuprins între 0,6 şi 1,3.
Analiza arată că situaţia mallurilor din afara Bucureştiului este mai complicată decât a celor din Capitală, în condiţiile în care datoriile medii din provincie reprezintă echivalentul cifrei de afaceri pe 10,2 ani, în timp ce în Bucureşti acest coeficient este de doar 6,4 unităţi.
Centrele comerciale cu cele mai mari grade de îndatorare raportat la cifra de afaceri anuală, precum ERA Shopping Park Oradea (datorii de 37 de ori mai mari decât cifra de afaceri), Galleria Suceava (31,8 ori) sau ERA Shopping Park Iaşi (27,5 ori) sunt ţinute practic în viaţă fie datorită băncilor care nu au dorit să-şi asume deschiderea unor noi dosare de insolvenţă sau executare silită, fie datorită acţionarilor care şi-au asumat să acopere datoriile din alte surse.
Mallul cu cel mai ridicat nivel al datoriei este AFI Palace Cotroceni din Bucureşti, care de altfel este şi cel mai scump proiect de acest gen construit pe piaţa locală. Datoriile firmei Cotroceni Park se ridicau la 262,7 mil. euro la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care mallul a costat circa 300 mil. euro, iar pentru dezvoltare a fost obţinut un credit de peste 230 mil. euro de la Hypo Real Estate Bank.
Mallul de la Cotroceni a generat anul trecut venituri de 25,2 mil. euro, astfel că datoriile sunt de circa zece ori mai mari decât cifra de afaceri.
Pe de altă parte, "regele mallurilor" Iulian Dascălu are pentru cele patru malluri din reţeaua Iulius, construite în Iaşi, Cluj, Timişoara şi Suceava, datorii cumulate de 326,9 mil. euro, dar cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la 41,8 milioane de euro, astfel că datoriile sunt de 7,8 ori mai mari decât veniturile.
Citiţi mai multe detalii pe www.zfcoraporate.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
