Companii

Bancherii de investitii: Nu sunt falimente pentru ca ar aduce pierderi mari pentru banci. „Mentinerea in viata" creste sansele de recuperare a banilor

Bancherii de investitii: Nu sunt falimente pentru ca ar aduce pierderi mari pentru banci. „Mentinerea in viata" creste sansele de recuperare a banilor

Doru Lionachescu, partener principal al firmei Capital Partners: In cazul companiilor mari, la care bancile, furnizorii sau alti creditori au expuneri semnificative, falimentul este solutia finala, nedorita, pe care toata lumea incearca sa o evite pana in ultimul moment.

10.09.2009, 00:00 19

Bancherii de investitii sunt de parere ca falimentul firmelornerentabile ar fi una dintre conditiile care ar pune bazelerelansarii economice, dar ca deocamdata nu au fost falimente curezonanta pe piata locala pentru ca nici bancile si nici altifurnziori nu sunt interesati sa solicite aceasta procedura.

"Tinerea in viata" a companiei mareste sansele de recuperareintegrala a banilor. Ei mai spun ca sunt cazuri in care bancile artrebui sa-si asume o parte din pierderi si sa negocieze preluareade actiuni la companiile care nu-si pot achita datoriile.

"Imi doresc din suflet sa vedem falimente, nu pentru ca vreau savad falimentara economia Romaniei, ci pentru ca aceasta este opreconditie pentru a incepe un ciclu economic pozitiv. Fara a treceaceasta faza nu vom avea o crestere economica normala, si nu marefer la cresteri de 0,5-1%. Vom avea in continuare recesiune sauin cel mai bun caz stagnare economica", spune Matei Paun, managingpartner al firmei de consultanta BAC Investment Romania.

Exista un blocaj, a continuat el, in care toata lumea sta pemargine si asteapta ceva: bancile asteapta ceva, firmele asteaptaceva.

"Este o stare generala de expectativa, care dauneaza economiei.In momentul in care vom vedea cateva falimente, vom avea un semnalca intra lichiditati in piata", spune Paun.

Retaileri insolventi

Pana in prezent nu au fost inregistrate falimente mari ineconomie, ci doar cereri de intrare in insolventa (incapacitatea deplata, care in conditiile unui plan de reorganizare poate permitecontinuarea activitatii) de la anumiti furnizori, care in cele maimulte dintre cazuri s-au rezolvat pe cale amiabila.

Printre firmele care au intrat recent in insolventa se numararetailerii SPAR si Trident, loviti puternic de extinderea agresivaa lanturilor internationale de magazine.

SPAR, al treilea mare retailer alimentar roman de pe piatalocala, cu afaceri de 44 mil. euro anul trecut, se afla de mai binede o luna in reorganizare judiciara sub incidenta legiiinsolventei, la cererea actionarilor, fratii Ioan si Floare Cuc dinArad.

Intrarea in faliment a SPAR si Trident a atras si blocarea asute mii de euro pentru principalii furnizori ai retelei, dar siunor credite de milioane de euro de la banci.

Bancherii de investitii spun insa ca furnizorii nu au interesulsa solicite intrarea in faliment pentru ca in acest caz ei nu si-arputea recupera decat o parte din bani, pe cand in cazul in carefirma isi prelungeste activitatea si vin "vremuri mai bune",companiile cu probleme ar putea inapoia intreaga suma datorata.

"Dupa ce se intra in faliment, bunurile societatii sunt vandute,iar sumele obtinute sunt distribuite creditorilor in raport derangul de preferinta al acestora", a spus Madalin Niculeasa,partner al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu KingstonPetersen (NNDKP).

Falimentul, nedorit, dar necesar

Parerea lui Niculeasa este sustinuta si de Doru Lionachescu,partener principal al firmei Capital Partners.

"In cazul companiilor mari, la care bancile, furnizorii sau alticreditori au expuneri semnificative, falimentul este solutiafinala, nedorita, pe care toata lumea incearca sa o evite pana inultimul moment", este de parere Lionachescu.

El adauga si ca bancile ar trebui sa accepte o parte dinpierderi si sa negocieze preluarea de actiuni la companiile carenu-si pot achita datoriile, iar prelungirea situatiei din prezentnu are avantaje pentru nimeni.

Alti consultanti spun insa ca intrarea in faliment este si oproblema de perceptie, romanii nefiind obisnuiti cu acestconcept.

"Ar fi trebuit sa fie (falimente - n. red.). Noi nu suntemobisnuiti cu procedura falimentului, lumea o accepta cu greu. Estenedorit, dar necesar, de aceea (firmele - n. red.) utilizeaza siultimele resurse, daca au asa ceva, pentru a amana acest proces, siasteapta vremuri mai bune", spune Marian Tescaru, managing partneral casei de investment banking Altria Capital, specializata pefuziuni si achizitii.

Bancile amana si dau speranta

In situatia in care bancile si-au schimbat politica deprovizionare, ele pot sa reesaloneze platile de clienti, iar astfelsituatia companiilor pare mult mai buna decat este in realitate,spune Ioana Filipescu, managing director al RaiffeisenInvestment.

"Banca se face ca nu vede, distorsionand situatia. Vor apareadin ce in ce mai multe situatii de faliment", afirma ea.

In aceste conditii, putine sunt domeniile ferite de faliment,consultantii amintind aici serviciile medicale private. De cealaltaparte, cele mai expuse domenii sunt retailul, dar si dezvoltatoriiimobiliari sau mallurile.

"Bancile inca amana si dau speranta ca lucrurile se vor rezolva,ca finantarea isi va reveni. Nu stiu cat de fondate sunt acestesperante, dar ele exista. Sunt in joc sume mari astfel ca acum seincearca sa se negocieze, sa se gaseasca o cale. Ar fi fost firescsi de dorit sa existe falimente", afirma Paun.

Partea a doua a anului va fi cruciala pentru supravietuirea unorfirme. Ramane de vazut cate dintre ele vor trece testul crizei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO