Baude, pe jumatate francez, pe jumatate neamt, a venit in Romania in 2002, dupa o experienta in Gabon si a transformat Apa Nova intr-una dintre cele mai profitabile subsidiare ale grupului francez Veolia si a administrat un parteneriat public-privat foarte alambicat.
Mandatul sau romanesc a incetat pe 24 septembrie, scrie lunarul Business Construct, care va aparea pe 25 septembrie impreuna cu Ziarul Financiar.
"Cand am venit in Romania la inceputul lui 2002 am fost uimit de jungla politica de atunci. Veneam din Africa, din Gabon, si tot am fost surprins", isi aminteste zambind retinut Andreas Baude, fostul director general al Veolia Romania si al Apa Nova.
Ce lasa in urma? In timp ce aduce numai 0,3% din cifra de afaceri globala a Veolia, Romania aduce 2,5% din profitul net, adica este de opt ori mai profitabila decat media operatiunilor gigantului francez in intreaga lume, in timp ce relatia dintre Apa Nova si primaria Capitalei, desi tumultuoasa, a reprezentat unul dintre putinele PPP-uri de succes de pe plan local.
"Cand am venit, aderarea Romaniei la UE era un vis frumos, la orizont. Erau probleme de mentalitate fata de partenerii privati. Am depasit asteptarile initiale. Am facut mai bine, avem rezultate mai bune. Nu suntem in paradis, dar stiu ca daca ar fi sa fie scos la licitatie serviciul de apa si de canalizare in doua-trei orase si Veolia castiga licitatiile, avem deja directori foarte bine pregatiti pentru acele posturi si pentru acele provocari", explica Baude.
Prima problema, contractul de concesiune cu Primaria Muncipiului Bucuresti (PMB) fiind semnat, a fost cresterea randamentului fortei de munca, adica disponibilizari masive.
Apa Nova a ajuns de la 5.200 de angajati la 3.500 in numai 18 luni atunci, iar acum are putin peste 2.000 de oameni. "A fost o hemoragie din punctul de vedere al fortei de munca. Am eliminat posturile duble, am negociat cu angajatii, am platit salarii compensatorii. A fost un moment greu, erau peste tot greve, manifestatii", isi aminteste Baude.
Locul liber lasat de angajatii plecati a trebuit insa acoperit cat mai repede, mai ales ca cerneala abia se uscase pe contractul cu PMB si asteptarile erau din ce in ce mai mari, iar Apa Nova trebuia sa puna pe masa rezultate concrete.
In paralel cu achizitionarea de echipamente corespunzatoare de lucru, cu echiparea companiei cu utilajele necesare, Baude a eficientizat programul de formare profesionala. Astfel, in patru ani, numarul necesar de ore a scazut de la 5.000-6.000 la 2.200 in 2006. Varful politicii de resurse umane al firmei mixte romano-franceze este insa 2008.
"Pana la finele acestui an 1.800 de angajati vor absolvi cursuri speciale de formare. Costurile nu sunt neglijabile, vorbim despre peste jumatate de milion de euro, doar pentru a-i pregati mai bine", spune Baude.
In perioada petrecuta ca director general al Apa Nova, Baude a lucrat cu ultimii trei primari ai Bucurestiului - Traian Basescu, Adriean Videanu si Sorin Oprescu, fiecare avand o atitudine diferita asupra companiei.
"Noi respectam si incercam sa avem un dialog cat mai constructiv cu toti primarii, generali sau de sector. Evident avem unele preferinte, bazate insa nu pe criterii politice (pe noi nu ne intereseaza ce partid este la guvernare, ci care este planul de bataie), ci pe cat de constructiv este dialogul", explica fostul director general al Veolia Romania.
"Cu primarul de atunci (Basescu, n.r.) pot spune ca am avut schimburi virile de idei. Cu Videanu au fost schimburi foarte constructive. E un om de cuvant. Si-a respectat cuvantul de fiecare data. El este cel care a dat o accelerare uimitoare renovarii acestei Capitale. Oprescu? Desi este independent, are in spate un aparat foarte bine organizat. E un domn inteligent, cu mare prestanta", a adaugat Baude.
Viitorul sef al Veolia Germania, caruia i s-a cerut nu numai sa ia pulsul pietei energetice de acolo, ci sa aduca o crestere de 10% in cinci ani a afacerilor locale, spune ca relatia dificila la inceput dintre cele doua parti, Apa Nova si consiliul PMB, s-a maturizat.
La inceput a fost uimit ca dialogul nu se duce cu primarul, practica aproape unanim acceptata, ci cu un intreg consiliu de administratie. La acest lucru se adauga reticenta, inca foarte mare in Romania, fata de un partener strain in afacerile cu administratia si schimbarile prea dese din functii ale functionarilor publici.
"Amintiri neplacute? Nu am asa ceva. Sunt arhivate. Pastrez lista, dar nu ma gandesc la ele", spune Andreas Baude
Cand a preluat Apa Nova serviciul de apa si de canalizare al Capitalei, pierderile pe retea erau de circa 60%, adica sistemul avea un randament de numai 40%.
In Paris randamentul este de 85%, iar la nivel european, in functie de caracteristicile sistemului, variaza intre 75% si 80%. Baude spune ca pana in 2010 se asteapta ca randamentul livrarilor de apa din Bucuresti sa fie inversat, adica de la un raport de 40%-distribuit, 60%-pierdut pe drum sau sub drum, randamentul sa ajunga la 60%. Din cantitatea totala de apa livrata 5% se fura, adica este folosita de gospodarii racordate ilegal. Acest consum nu este facturat, insa cei 12.000 de "clienti" ai Apa Nova care nu sunt racordati legal, dintre care 8.000 au fost confirmati de catre administratia Capitalei, raman o problema serioasa.
Politica de investitii este una destul de simpla si de eficace dupa cum spune Baude.
"Din bugetul de investitii 80%-85% se duce pe infrastructura, adica bani care raman ai orasului, indiferent daca mai lucreaza cu noi sau nu. Diferenta este investita in companie. Asa este normal. Daca am cheltui mai mult de 20% din total doar pentru compania noastra, ar trebui sa chem auditul pentru ca nu este normal", a explicat fostul director general al Apa Nova.
In ceea ce priveste cea mai mare sau mai mediatizata problema a acestui parteneriat, pretul final al apei si al canalizarii, situatia este mai mult decat onorabila.
Fostul director al Apa Nova spune ca trebuie, din start, sa fie inteles faptul ca tariful nu poate fi modificat fara aprobarea consiliului Capitalei, ca cifra de afaceri a companiei este dependenta aproape integral de factori externi: votul consiliului, cursul valutar si schimbarile legislative.
"A existat din start aceasta frica de promovare a unui tarif mare. Sa va dau insa cifre. In 2007 dupa tariful perceput pe metrul cub de apa livrat, Bucurestiul era pe locul 14 la nivel national. In 2008 Capitala este pe locul 20. Concluzia este simpla, nu?", a intrebat Baude.
Aceste statistici dovedesc, dupa cum spune el, ceva cat se poate de evident: ca politica administratiilor, locale sau centrale, de a tine cu dintii de serviciile de utilitati este gresita.
Peste tot in Europa se "poarta" administrarea cu un partener privat a acestui tip de serviciu. In Cehia de exemplu, 85% din acest serviciu este administrat de autoritati in parteneriate cu mediul privat.
Mai mult decat atat, discutiile se duc acum in directia crearii unor operatori regionali, care sa inglobeze sapte, opt sau noua operatori locali. "Cat de profitabili vor fi ei? Ce fel de servicii vor oferi? Cat vor investi ei cand plafonul de investitii al regiilor este de 5%?", spune Baude.
Refuzul autoritatilor de a preda administrarea operatorilor de apa si de canalizare unor parteneriate public-private echivaleaza cu inchiderea unei piete.
Un exemplu similar este cel privind serviciul de salubritate, care a apartinut pana nu de mult timp aproape integral administratiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
