♦ În an electoral, România este gata să includă în hora prosumatorilor proiecte de 900 kW, faţă de nivelul de 400 kW de acum, în contextul în care o investiţie de 5 kW poate face faţă nevoilor de consum de energie ale unei case ♦ Creşterea pragului până la care o investiţie poate beneficia de avantajele unui prosumator are loc în contextul în care reţelele deja fac faţă cu greu prosumatorilor existenţi ♦ În plus, creează o oportunitate de câştig prin vânzarea energiei suplimentare pentru nişte investitori cu proiecte posibil supradimensionate faţă de nevoile de consum ♦ În acest context, de ce are nevoie România de prosumatori atât de mari, pe spatele tuturor plătitorilor de facturi?
La mijlocul lunii trecute, Camera Deputaţilor a votat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale care aduce schimbări semnificative în zona de prosumatori. Pentru a se aplica modificările, sunt necesare o legislaţie secundară de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi promulgarea documentului de către preşedinte. Principala modificare este apariţia unui mega-prosumator, cu o capacitate de 900 kW, care se va bucura de drepturile acordate până acum prosumatorilor de 400 kW.
Astfel, „responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW. Responsabilitatea în materie de echilibrare revine furnizorului acestora, conform reglementărilor ANRE“, se arată în textul legii. Mai departe, „prosumatorii persoane fizice şi juridice, precum şi autorităţile publice locale care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată de cel mult 900 kW pe loc de consum pot vinde energia electrică produsă sau stocată atât furnizorilor de energie electrică cu care aceştia încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, conform reglementărilor ANRE, cât şi consumatorilor racordaţi la barele centralei electrice.“
