Xi Jinping şi-a asigurat un al treilea mandat, fără precedent, ca preşedinte al Chinei la finalul săptămânii trecute, cimentându-şi controlul deplin asupra puterii pe fondul unor tensiuni în creştere cu SUA şi al unor provocări economice din ce în ce mai mari pe plan intern, scrie Financial Times.
În cadrul unei ceremonii solemne, cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong a fost investit ca şef de stat pentru alţi cinci ani.
Decenii la rând, China, afectată de regimul dictatorial al lui Mao Zedong, a evitat să fie condusă de un singur om, favorizând un model ce impunea limite privind numărul de mandate de preşedinte. Xi a eliminat însă limitele respective în 2018, fiind acum pe cale să devină cel mai longeviv şef de stat al Chinei, potrivit The Guardian.
Însă începutul celui de-al treilea mandat al său survine în contextul în care a doua mare economie a lumii se confruntă cu probleme majore. Relaţiile sale cu SUA se situează de asemenea la cele mai scăzute cote din decenii. Xi este prins între eforturile de susţinere a partenerului strategic al ţării sale Rusia şi cele de reclădire a relaţiilor cu Europa pentru a-şi putea redresa economia ţării.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a numărat printre primii lideri străini care l-au felicitat pe Xi, notează Reuters. Cei doi au încheiat un parteneriat „fără limite“ între China şi Rusia în februarie anul trecut, cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.
Putin a adoptat la rândul său, în primăvara anului 2021, o lege care-i va permite să candideze pentru alte două mandate prezidenţiale, poate chiar până în 2036.
Putin se află în prezent la al patrulea mandat prezidenţial, care se va încheia în 2024.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se luptă de asemenea pentru a-şi asigura un al treilea mandat, scrie Le Monde.
Prin devansarea alegerilor cu o lună, liderul turc vrea să evite un articol din Constituţie care stipulează că o persoană poate fi aleasă preşedinte de maximum două ori.
La vârsta de 68 de ani, Erdogan candidează pentru a treia oară în alegerile prezidenţiale, în contextul unei crize economice profunde şi al unor tensiuni politice extreme, unde autoritarismul şi conservatismul său sunt puternic contestate de multe segmente ale societăţii civile.
În Europa de est, Viktor Orban a câştigat în primăvara anului trecut al patrulea mandat consecutiv ca premier al Ungariei.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat la acea vreme avantajul electoral nedrept de care a dispus Orban, potrivit Financial Times.
Orban, cel mai longeviv lider din UE, cu 12 ani la putere, şi-a extins controlul asupra societăţii Ungariei în drumul spre crearea unei „democraţii iliberale“, în care aliaţii premierului au devenit elita de business.
