Victoria echipei engleze Manchester City în faţa italienilor de la Inter Milan în finala turneului de fotbal UEFA Champions League este una istorică din mai multe motive. Este primul triumf european al „cetăţenilor“ albaştri. Este şi prima dată când un club sponsorizat de un stat câştigă trofeul suprem al Europei, după cum scrie CNBC.
Manchester City este deţinută de şeicul Mansour bin Zayed, fratele lui Mohammed bin Zayed, al treilea preşedinte al Emiratelor Arabe Unite şi conducătorul din Abu Dhabi. Prin urmare, victoria englezilor a fost sponsorizată cu bani din EAU. Dar şi alte petrostate bogate din Golful Persic au luat la ţintă fotbalul european, un loc unde numele mari se întâlnesc cu banii şi cu spectacolul.
Este vorba de folosirea softpower: EAU, Arabia Saudită şi Qatarul investesc în cluburi de fotbal şi în alte sporturi populare, cu fani în toată lumea sau în pături selecte ale societăţii, devin cunoscute, îşi îmbunătăţesc imaginea, îşi cresc influenţa. Cele trei state nu acţionează coordonat şi sunt mai degrabă concurente.
Deşi investesc în străinătate, ele caută investiţii străine pentru propriile economii. Alianţele pe care le încheie pentru diversificarea economiilor lor arată direcţia geopolitică în care merg. Şeicul Mansour a cumpărat Manchester City în 2008 şi de atunci a pus în practică o campanie de sponsorizări pentru transferuri de jucători cum n-a mai văzut nici o altă echipă. Datele de pe site-ul Transfermarkt.com arată că cheltuielile nete pe transferuri efectuate de clubul englez începând din 2008 se ridică la 1,64 miliarde dolari.
Eternul rival Manchester United a cheltuit cu 200 de milioane de dolari mai puţin. Newcastle United este finanţat din 2021 de Arabia Saudită, regina neîncoronată a OPEC, organizaţie de tip cartel care manipulează piaţa petrolului prin controlul producţiei. În această vară, Arabia Saudită, prin fondul său suveran de investiţii, a cumpărat Asociaţia Profesionistă de Golf, liga mondială a jucătorilor profesionişti de golf. Criticii spun că este o încercare de „sportswashing“, de curăţare a imaginii publice prin sport. Tot recent, fondul suveran de inves tiţii saudit a achiziţionat participaţii de 75% la patru din cluburile de fotbal locale cu scopul de a-i aduce acolo pe unii dintre cei mai cunoscuţi fotbalişti ai lumii.
Cristiano Ronaldo joacă deja acolo, lui alăturându-i-se Karim Benzema, câştigător al Balonului de Aur. Qatarul controlează clubul de fotbal francez Paris Saint-Germain, achiziţionat în 2011 prin fondul suveran de investiţii qatarez. Pe lista de achiziţii este şi Manchester United, pe care proprietarii americani ar vrea să-l vândă. Şeicul Jassim bin Hamad al-Thani, din familia regală, a înaintat deja o ofertă, se spune că de 6,3 miliarde de dolari. Concurenţii au nume grele. Printre ei figurează Jim Ratcliffe, fondatorul colosului din industria chimică britanică INEOS. Analiştii spun că nu este exclus ca de această echipă să fie interesată şi Arabia Saudită. Oricine ar reuşi să cumpere Manchester United s-ar alege nu doar cu o echipă legendară, ci şi cu o lume a fanilor uriaşă, la fel de legendară.
Experţii spun că interesul statelor din Golf pentru sporturile populare ale lumii nu se va opri aici. Liverpool a anunţat că este deschisă la investiţii. Analiştii nu văd cu ochi buni migraţia fotbaliştilor de top europeni la cluburile mari arabe. Ei spun că aceste plecări vor creşte presiunile pentru salarii mai mari în Europa, micşorând veniturile cluburilor, ceea ce poate afecta ratingurile de credit ale cluburilor europene. Modelul saudit poate deveni o ameninţare mai mare pentru fotbalul din America de Nord, unde principala ligă se chinuie să atragă jucători celebri pentru a creşte interesul în rândul populaţiei.
De exemplu, mijlocaşul atacant italian Lorenzo Insigne a plecate din Serie A, de la Napoli, pentru a juca la Toronto FC în 2022 pe un salariu de 12,4 milioane de dolari pe an.
Spre comparaţie, contractul lui Ronaldo la noua lui echipă saudită este evaluat la 212 milioane de dolari pe an. Saudiţilor nu le scapă nici jocurile de fotbal pe calculator. Fondul lor suveran de investiţii tocmai şi-a majorat cu 55% participaţia la Electronic Arts, studioul de jocuri american care produce celebrele serii FIFA. De altfel, Arabia Saudită a cheltuit aproape opt miliarde de dolari cumpărând sau acumulând acţiuni din industria jocurilor video din toată lumea în ultimele 18 luni, scrie Financial Times. Această ofensivă a investiţiilor în sport vine odată cu una la nivel geopolitic. Cu gonirea Rusiei de pe piaţa europeană, Qatarul a devenit unul dintre principalii furnizori de gaze naturale ai ţărilor din Europa, dar are şi contracte noi pe termen foarte lung cu China. Arabia Saudită se distinge prin faptul că încearcă să devină liderul regional, şubrezind legături cu aliaţi vechi, cum sunt SUA, şi reclădind altele cu ţări neprietenoase occidentului, cum sunt Iran şi Siria. Ca să rămână o putere geopolitică, Arabia Saudită trebuie să aibă o economie stabilă, iar pentru aceasta trebuie diversificare faţă de petrol. În acest scop, conducătorii saudiţi au semnat zilele acestea un acord de 5,6 miliarde de dolari cu o companie din China pentru producerea de maşini electrice. Astfel, cel mai mare exportator de petrol al lumii va deveni cel mai mare producător de maşini electrice al regiunii. De asemenea, saudiţii au în plan să investească 20 de miliarde de dolari în dezvoltarea industriei alimentare până în 2035 şi să dubleze exporturile de alimente. Investiţiile anunţate pentru turism sunt de 800 de miliarde de dolari.
