Criza bancară din SUA nu s-a terminat, avertizează un analist în ceea ce sună mai degrabă a ameninţare la adresa băncilor, care încă refuză să recompenseze depozitele. Fed, banca centrală a SUA, a avertizat şi ea că recenta furtună bancară poate crea blocaje de creditare de o asemenea amploare încât să poată frâna economia.
În acelaşi timp, în zona euro, oficiali de top ai BCE spun că pericolul inflaţionist este în continuare ridicat şi că dobânzile, cel mai probabil, vor continua să crească. Dobânzile mari sunt cele care au destabilizat sistemul bancar american. Prin urmare, în cele mai mari economii ale lumii răul s-ar putea să nu fi trecut.
O anchetă efectuată de Federal Reserve a găsit că băncile din SUA vor să înăsprească condiţiile de creditare de teamă că creditele le vor aduce pierderi, iar clienţii vor continua să-şi retragă depozitele, scrie Financial Times. Două analize separate, tot ale Fed, arată că instituţia este îngrijorată că falimentele Silicon Valley Bank, Signature Bank şi First Republic din ultimele săptămâni vor conduce la restrângerea creditării pentru economie şi la degradarea valorilor activelor.
„O scădere abruptă a disponibilităţii creditului va avea ca rezultat creşterea preţului finanţării pentru afaceri şi gospodării, ceea ce poate încetini activitatea economică“, se arată într-unul din documentele citate. Instalarea unei crize a creditului nu este scenariul de bază al Fed, ci este menţionată drept unul dintre cele mai mari riscuri pentru sistemul financiar. Însă pentru Fed nici prăbuşirea celor trei mari bănci regionale nu a fost în vreun scenariu principal, ci, dacă ar fi luate în considerare comentariile unor oficiali, o surpriză urâtă. Temerile băncii centrale sunt şi ale pieţelor.
„Criza creditului, sau cel puţin restrângerea creditării, a început“, spune Austan Goolsbee, preşedintele Fed Chicago. „Cred că se poate spune că recesiunea este o posibilitate.“ De asemenea, Fed a avertizat şi asupra slăbiciunilor din sectorul imobiliar comercial, spunând că magnitudinea corecţiei valorilor proprietăţilor ar putea fi „semnificativă“ şi de aceea poate duce la pierderi. Una din cauzele principale ale problemelor băncilor regionale americane sunt retragerile masive de depozite de către clienţi, în special de către cei cu depozite mari şi foarte mari. O parte mare din bani s-au dus la fonduri de piaţă monetară, care oferă randamente de 4,5%. Este un pariu bun, scrie pe Seeking Alpha Seeking Alpha Terence Reilly, fost trader, iar în prezent consilier financiar. „Dar încă mai avem în faţă o criză bancară“, continuă el.
Problema este că băncile oferă pentru banii clienţilor dobânzi de 0%. Investitorii au realizat că îşi pot transfera fondurile în altă parte, unde pot obţine câştiguri de 4,5%. Banii se duc acolo unde produc cele mai mari câştiguri, iar băncile nu sunt un astfel de loc, motivul fiind că veniturile lor depind de aceşti bani. Astfel, băncile au două opţiuni: ori oferă clienţilor dobânzi mai mari la depozite, micşorându-şi veniturile, ori nu oferă nimic şi privesc cum seifurile li se golesc de bani, spune Reilly.
Seeking Alpha este un forum de analize şi comentarii destinat lumii financiare şi economice, citit de traderi, investitori şi economişti. Mulţi analişti, citaţi de instituţii media mari precum Bloomberg, spun că ce este mai rău din criza bancară americană încă nu a venit. Dar la nivelurile de sus, cum ar fi conducerile băncilor mari şi Rezervei Federale, este mai mult optimism. Spre exemplu, şeful Fed Jerome Powell crede că economia, cea mai mare din lume, poate evita recesiunea. CEO-ul de la Standard Chartered spune că nu vede venind o recesiune mare. În zona euro, cele mai recente date sugerează că economia germană, liderul regiunii, flirtează cu recesiunea, dovadă fiind scăderea producţiei industriale de 3,4% din martie.
Este cea mai mare contracţie din ultimul an. Evoluţia reflectă, printre altele, slăbiciunile sectorului auto. Dar astfel de date nu oferă o imagine clară a economiei. În urmă cu doar câteva zile mai toţi analiştii anunţau că Germania a evitat recesiunea. În zona euro, o problemă gravă care afectează consumul gospodăriilor şi costurile companiilor este persistenţa inflaţiei la niveluri ridicate. Banca Centrală Europeană, la fel ca Fed, a răspuns prin creşterea dobânzilor în speranţa că descurajarea consumului pe datorie va potoli creşterile de preţuri.
Fed a indicat luna aceasta că pune pauză majorărilor de dobânzi, speriată probabil şi de faptul că acestea au efecte mai puternice decât a prevăzut – falimentele bancare. BCE, care a început să acţioneze mai târziu contra inflaţiei, este departe de a fi adus sub control pericolul creşterii preţurilor. Economistul şef al BCE Philip Lane a spus că inflaţia, deşi se moderează, are încă destulă forţă şi de aceea persistă riscurile ca indicatorul să nu ajungă la ţinta dorită, de 2%, până în a doua jumătate din 2025, aşa cum arată prognoza băncii. În aceste condiţii, cei mai mulţi economişti prezic că BCE va mai efectua două majorări de dobânzi, în iunie şi iulie, fiecare de câte 25 de puncte de bază. Martins Kazaks, membru al consiliului guvernator al BCE, merge şi mai departe apreciind că ciclul majorărilor de dobânzi nu se va opri în iulie şi că orice discuţii despre reduceri de dobânzi anul viitor sunt „semnificativ premature“.
