În 2019, vestea că sud-coreenii de la Bumchun Precision vor investi 41 de milioane de euro într-o fabrică din Ungaria a fost întâmpinată cu entuziasm, mai ales de către autorităţile orăşelului Salgótárján. Uzina urma să creeze 200 de locuri de muncă. Primarul chiar şi-a exprimat dorinţa ca primăria să devină partener cu investitorul asiatic în crearea şi păstrarea locurilor de muncă, punând astfel oraşul pe calea spre dezvoltare.
După bunul obicei maghiar, guvernul de la Budapesta a ajutat Bumchun cu diverse facilităţi, inclusiv financiare, aşa cum face adesea când vine vorba de reindustrializarea Ungariei prin supradimensionarea industriei auto. Fabrica a fost construită rapid, primind subvenţii totale de 8,5 milioane euro, însă 2024 a început cu un scandal monstru acolo.
Compania a concediat 60 de muncitori maghiari pentru a-i înlocui cu vietnamezi, scrie presa maghiară. Scandalul s-a extins. La fabrica din Gyöngyös a producătorului german de echipament medical B. Braun muncitori maghiari care au pregătit echipe de filipinezi pentru activităţi auxiliare au fost concediaţi. Muncitorii filipinezi au rămas. De practici similare sunt acuzaţi şi germanii de la Continental, care ar fi angajat la uzina din Makó 150 de muncitori din Indonezia, scrie Daily News Hungary.
„Au primit miliarde pentru a crea locuri de muncă, dar acum maghiarii sunt daţi afară unul câte unul din fabrică“, titrează Portfolio, principalul portal online de ştiri şi analize economice al Ungariei, cu referire la fabrica de componente pentru baterii electrice a Bumchun din Salgótárján. În articol se menţionează că de munca muncitorilor maghiari concediaţi nu s-a plâns nimeni. Ministerul econonomiei naţionale a lansat o anchetă în acest caz şi a găsit că numărul de angajaţi a fost redus din cauza unei scăderi temporare a producţiei.
Când a venit la conducerea guvernului, în urmă cu mai bine de un deceniu, premierul Viktor Orban a promis că va crea un milion de locuri de muncă. Prin campania sa de reindustrializare, forţată, spun unii, şi-a depăşit cu mult ţinta. Însă cele mai multe locuri de muncă sunt la linii de producţie. Acestea aduc valoare adaugată mică şi salariile sunt modeste.
În primăvară ar urma ca atât numărul de salariaţi, cât şi producţia să revină la normal. Potrivit legii ungare, străinii pot fi angajaţi doar dacă pentru locurile de muncă respective nu se găsesc muncitori maghiari. Cu toate acestea, problema a revenit. „La început trebuia să pregătim doar 1-2 filipinezi, după câteva săptămâni alţi 5-10 străini şi în cele din urmă 30-40“, povesteşte pentru Portfolio un maghiar în vârstă de peste 50 de ani care timp de mai bine de 15 ani a lucrat la o fabrică din Budapesta a unei companii americane cu peste 2.000 de angajaţi. Bărbatul a fost concediat recent.
„Nu aveam conflicte cu străinii deoarece vorbeau engleza bine, învăţau repede şi erau foarte harnici. Problemele au început când managementul a cerut tot mai multe ore suplimentare, ceea ce străinii au acceptat zâmbind deoarece nu prea aveau ce face în timpul lor liber şi oricum voiau să câştige cât mai mult posibil în cei doi ani cât ar fi stat aici“, a continuat bărbatul intervievat de Portfolio.
La fabrică, el realiza instalaţii electrice sau efectua reparaţii, uneori ca operator, alteori ca tehnician. Faptul că nu era ceva neobişnuit să muncească în schimburi de 12 ore de trei ori pe săptămână nu l-a convins să-şi caute de lucru în altă parte. Cât timp trebuiau să concureze cu muncitorii ucraineni, angajaţii maghiari se descurcau deoarece ucrainenii plecau după 2-3 luni, spune bărbatul. După venirea filipinezilor, managementul le-a cerut chiar şi salariaţilor cu vechime mare să ţină ritmul cu aceştia, ceea ce era dificil de făcut, mai ales pentru cei cu familii acasă. Când comenzile s-au redus temporar, managementul a decis să-i concedieze pe maghiari.
I-au pus într-o asemenea poziţie încât aceştia au trebuit să accepte un acord colectiv, care includea plata mai multor salarii lunare.
Din tabăra angajatorilor, B. Braun a explicat că baza locală de forţă de muncă nu poate furniza personalul necesar planurilor de expansiune pe termen lung. De asemenea, a subliniat compania, angajarea localnicilor este întotdeauna o prioritate. Şi, între timp, fabrica de la Gyöngyös angajează încontinuu muncitori maghiari ca parte a personalului propriu, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Când a venit la conducerea guvernului, în urmă cu mai bine de un deceniu, premierul Viktor Orban a promis că va crea un milion de locuri de muncă.
O parte din maghiari preferă să lucreze în străinătate pe bani mai mulţi în timp ce Ungaria se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de forţă de muncă. Astfel, companiile străine care investesc în fabrici nu pot face altceva decât să automatizeze sau să angajeze străini.
Prin campania sa de reindustrializare, forţată, spun unii, şi-a depăşit cu mult ţinta. Însă cele mai multe locuri de muncă sunt la linii de producţie. Acestea aduc valoare adaugată mică şi salariile sunt modeste. De aceea, o parte din unguri preferă să lucreze în străinătate pe bani mai mulţi în timp ce Ungaria se confruntă cu o penurie din ce în ce mai acută de forţă de muncă. Astfel, companiile străine care investesc în fabrici nu pot face altceva decât să automatizeze sau să angajeze străini.
Guvernul reacţionează la această situaţie, îndepărtându-se de poziţia pe care o avea acum un deceniu. Spre exemplu, în 2015, în timpul crizei refugiaţilor, a împânzit Budapesta şi oraşele mari cu panouri publicitare în care asigura că cetăţenii ţărilor din lumea a treia nu pot lua locurile de muncă ale ungurilor. În prezent, numărul de muncitori străini din Ungaria se apropie de 100.000, ceva de neconceput în urmă cu un deceniu.
Guvernul a prezentat luna aceasta restricţii în ceea ce priveşte angajarea „muncitorilor oaspeţi“. Astfel, printre altele, aceştia nu pot ocupa 300 de categorii de locuri de muncă, precum cea de montator de acoperişuri, de alpinist utilitar, de sculer, de organizator de evenimente culturale, de jurist, de fotograf, de pomicultor, de viticultor şi de depanator pentru lifturi. De asemenea, a fost redus numărul de permise de reşedinţă pentru ocuparea unui post care pot fi emise pentru muncitorii străini.
