Sustinuti de recenta crestere economica si de valurile mari de investitori straini, oficialii turci din domeniul economiei se gandesc sa renunte la indrumarea pe care le-o ofera Fondul Monetar International (FMI), scrie Wall Street Journal. Dar investitorii si analistii avertizeaza asupra faptului ca fiecare miscare trebuie facuta cu multa grija, pentru a nu starni agitatie pe piata.
Economia Turciei se afla sub supravegherea FMI de decenii. Desi cresterea economica a inflorit in ultimii ani si inflatia a scazut brusc - de la aproximativ 100% la sfarsitul lui 1997 pana la sub 10% in prezent - politicienii si unii oficiali din economie se plang de faptul ca ritmurile mari de crestere nu au generat destule locuri de munca pentru populatia care sporeste cu rapiditate.
Intelegerea Turciei cu FMI pentru imprumutul de 10 miliarde de dolari (7,27 miliarde de euro) se incheie in mai anul viitor si la talk-showurile televizate, in mediul academic si in ziare se poarta o dezbatere aprinsa in ce priveste continuarea relatiei cu forul international. Un fost guvernator al bancii centrale si alti experti au cantarit problema. Alegerile nationale vor avea loc pe 22 iulie, deci urmatorul guvern va trebui sa decida repede daca va face o noua intelegere cu FMI sau nu.
Se afla in joc miliardele de dolari ale investitorilor straini, care se bazeaza pe supravegherea FMI pentru a tine politicile economice ale Turciei pe drumul cel bun. Unii investitori importanti le recomanda oficialilor turci sa fie precauti.
"Siguranta pe care o ofera FMI este necesara pentru ca Fondul este deasupra politicilor locale si furnizeaza un standard obiectiv pentru investitorii globali", este de parere Mark Mobius, manager al fondului de investitii pentru pietele in curs de dezvoltare de la Templeton Asset Managemet.
"Realizez ca turcii sunt un popor mandru si responsabil, dar este in joc credibilitatea internationala, iar o agentie din afara furnizeaza aceasta credibilitate", a mai spus Mobius. Fondurile Templeton Emerging Markets au investit aproximativ 4 miliarde de dolari (2,91 miliarde de euro) in Turcia.
Daca Turcia hotaraste sa actioneze pe cont propriu, o posibilitate demna de luat in seama ar fi infiintarea unei agentii independente - un comitet pentru politci fiscale sau un organism de supraveghere special - care ar stabili liniile dupa care se va ghida politica economica. Partidul care se afla acum la guvernare - Partidul pentru Dreptate si Dezvoltare (AKP) pare dornic sa intreprinda ceva in aceasta directie.
Ministrul de finante Kemal Unakitan a declarat ca o noua masura de siguranta in domeniul politicilor fiscale ar fi bine-venita, cu sau fara sprijinul FMI.
"Turcia poate crea cu usurinta asa ceva", a spus el. "Turcia are anumite obiective in ceea ce priveste cresterea economica si reducerea deficitului de cont curent".
Desi Unakitan nu a spus chiar ca ar dori sa infiinteze o agentie independenta care sa se ocupe de realizarea acestor obiective, el a mentionat ca "regulile care trebuie urmate pentru indeplinirea acestor obiective sunt foarte clare: Turcia trebuie sa isi ajusteze deficitul bugetar ca atare, punand accentul pe disciplina fiscala cu hotarare politica".
In alegerile care urmeaza, AKP se bazeaza mai ales pe realizarile sale in domeniul economic, Turcia a avut o crestere economica anuala de 7% si o inflatie in scadere in ultimii cinci ani. In aceasta perioada, veniturile reale au crescut, iar exporturile s-au triplat, ajungand la peste 95 de miliarde de dolari (69,11 miliarde de euro) din iunie 2006 pana in iunie 2007.
In ciuda vestilor bune, Turcia se chinuie sa onoreze angajamentele pe care si le-a luat fata de FMI: inflatia este inca mare, deficitul de cont curent creste; nivelurile incapatanat de mari ale somajului raman o ingrijorare.
De exemplu, tinta pentru inflatie de anul trecut, consimtita de FMI si guvern, a fost de 5%, dar cifra reala a fost de 9,7%.
Discutiile despre actionarea pe cont propriu ii face pe investitori sa fie nervosi. In ultimii ani, ei au investit miliarde de dolari in companii si actiuni turcesti, linistiti la gandul ca FMI vegheaza mersul lucrurilor.
In primele cinci luni ale anului, investitiile straine directe in Turcia au trecut de 10 miliarde de dolari (7,27 miliarde de euro), in timp ce intre 1980 si 2003 au totalizat doar 19 miliarde de dolari (13,82 miliarde de euro). Investitorii straini detin acum 6,13 miliarde de dolari (4,45 miliarde de euro) in actiuni tranzactionare la bursa de la Istanbul. Aceasta cifra a fost impulsionata de investitorii straini care s-au ingramadit la oferta publica initiala a bancii turcesti HalkBank, care a strans peste 2 miliarde de dolari (1,45 miliarde de euro) in mai.
Daca investitorii s-ar speria, consecintele ar fi repede vizibile pe pietele Turciei. Unii analisti isi fac griji pentru faptul ca absenta unui element de siguranta extern al politicilor in 2008 si dupa aceea ar putea periclita statutul extraordinar al Turciei printre celelalte piete emergente.
"In ciuda unor imbunatatiri impresionante in ultimii ani, politica economica si performanta sporita ale Turciei au un istoric scurt: tara are datorii publice si externe relativ mari si inca este vulnerabila in fata unor anumite socuri", a declarat Edward Parker, seful diviziei pentru datorii europene emergente la Fitch Ratings.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
