Cinci dintre cele mai puternice economii din Europa, în fruntecu Marea Britanie, Franţa şi Germania, s-au aliat pentru a îngheţabugetul UE din următorii zece ani, scrie agenţia de presă ThomsonReuters. Cu toate că liderii europeni au îndemnat la unitateînaintea summitului UE încheiat recent, scrisoarea remisăpreşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso reaprindespiritele. Statele din Europa Centrală şi de Est, printre care şiRomânia, ar putea fi private de o parte din fondurile ce vin de laBruxelles dacă bugetul UE va fi îngheţat, aşa cum îşi doresc MareaBritanie, Franţa şi Germania.
"Cheltuielile publice ale UE nu pot fi deconectate dineforturile pe care statele membre le fac pentru a-şi ţine subcontrol cheltuielile publice", se arată în scrisoarea destinată luiJose Manuel Barroso.
Premierul britanic David Cameron, care încearcă din răsputeri sădomolească deficitul bugetar al Marii Britanii, speră ca înurmătorii zece ani fondurile din bugetul UE să fie indexate doar curata inflaţiei.
Cu toate că premierul britanic spera să cristalizeze un grup de10 state care să susţină această iniţiativă, el a reuşit să îi maiatragă, pe lângă germani şi francezi, doar pe olandezi şifinlandezi.
"Peste tot în Europa, statele strâng cureaua pentru a putea facefaţă deficitelor bugetare. Uniunea Europeană nu poate rămâneimună", spune Cameron.
Mai multă stabilitate
Preşedintele francez Nicholas Sarkozy consideră că demersul nueste menit să reducă bugetul UE, ci să îl stabilizeze.
"Într-un moment în care toţi membrii UE fac eforturisubstanţiale pentru a-şi stabiliza şi chiar reduce bugetele, nueste cazul ca bugetul UE să crească mai mult decât trebuie", spuneSarkozy.
Unele voci din statele est-europene i-au acuzat pe David Cameronşi Nicholas Sarkozy de cristalizarea unei alianţe secrete menite săprotejeze faimosul "rabat britanic", acord semnat de fostul premierbritanic Margaret Tatcher în anii '80 prin care o parte dinfondurile pe care Londra le trimite Uniunii Europene se întorc îneconomia britanică.
De cealaltă parte, Franţa este acuzată că prin acordul secretîncearcă să câştige concesii din partea Marii Britanii, pentru aputea păstra o mare parte din subvenţiile pe care le primeşte prinpolitica agricolă comună.
"Nu există niciun aranjament secret. Voi apăra foarte, foarteputernic rabatul britanic. Suntem un contributor net la bugetul UE.Rabatul este justificat", spune David Cameron.
Est-europenii ar avea de pierdut
David Cameron se declară mulţumit că a reuşit să limitezecreşterea bugetului UE de anul viitor la sub 3%, după ceautorităţile de la Bruxelles ceruseră ca bugetul Uniunii să fieindexat cu 6%.
Bugetul UE de anul viitor este evaluat la aproape 130 demiliarde de euro, din care mai mult de 40% se duc la agricultură,iar o treime din fonduri sunt direcţionate către regiunile maipuţin dezvoltate ale UE. Economiile precum România, Bulgaria sauPolonia se tem că primele fonduri care vor fi reduse sunt celedestinate lor.
Premierul polonez Donald Tusk susţine că Varşovia va face tot ceeste posibil pentru a împiedica reducerea bugetului UE. "Dinpunctul nostru de vedere este important ca bugetul să nu fie redusîn mod semnificativ. Considerăm că fondurile UE ne ajută în luptacu criza", susţine Tusk.
Liderul grupului socialist din parlamentul european, germanulMartin Schultz, se pregăteşte pentru înfruntări politice dure înîncercarea de a bloca iniţiativa lui David Cameron.
"Iniţiativa lui Cameron este sortită eşecului, nu va avea nicioşansă în Parlamentul European. Nu înţeleg cum state ca Franţa şiGermania se lasă conduse de acest agitator", a criticat durSchultz.
De aceeaşi părere este şi ministrul polonez pentru problemeeuropene Mikolaj Dowgielewiz, care consideră că îngheţareabugetului "nu este necesară şi utilă".
UE promite că salvează orice ţară cu probleme din zonaeuro
Liderii europeni prezenţi la finalul săptămânii trecute lasummitul de la Bruxelles au arătat că fondul de salvare pus ladispoziţia zonei euro, în valoare de 750 mld. euro, va aveacapacitatea de a salva orice ţară aflată în dificultate economică,însă au ezitat să spună dacă vor majora acest fond, scrie FinancialTimes.
Această ezitare ar putea fi un semnal că liderii europeni auînţeles că trasarea unei limite mai mari a fondului de salvare artransmite investitorilor de pe pieţe un semnal potrivit căruia ţăriprecum Spania şi Italia sunt pe marginea prăpastiei.
În cadrul summitului de săptămâna trecută, şefii de state şi deguverne din UE au mai decis să înfiinţeze în 2013 un mecanismpermanent de gestionare a crizelor, care va succeda fondul de 750mld. euro, potrivit BBC News.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
