Triada Marea Britanie-Franţa-Germania vrea să blocheze creşterea bugetului UE

Cinci dintre cele mai puternice economii din Europa, în frunte cu Marea Britanie, Franţa şi Germania, s-au aliat pentru a îngheţa bugetul UE din următorii zece ani, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Cu toate că liderii europeni au îndemnat la unitate înaintea summitului UE încheiat recent, scrisoarea remisă preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso reaprinde spiritele. Statele din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, ar putea fi private de o parte din fondurile ce vin de la Bruxelles dacă bugetul UE va fi îngheţat, aşa cum îşi doresc Marea Britanie, Franţa şi Germania.

"Cheltuielile publice ale UE nu pot fi deconectate din eforturile pe care statele membre le fac pentru a-şi ţine sub control cheltuielile publice", se arată în scrisoarea destinată lui Jose Manuel Barroso.

Premierul britanic David Cameron, care încearcă din răsputeri să domolească deficitul bugetar al Marii Britanii, speră ca în următorii zece ani fondurile din bugetul UE să fie indexate doar cu rata inflaţiei.

Cu toate că premierul britanic spera să cristalizeze un grup de 10 state care să susţină această iniţiativă, el a reuşit să îi mai atragă, pe lângă germani şi francezi, doar pe olandezi şi finlandezi.

"Peste tot în Europa, statele strâng cureaua pentru a putea face faţă deficitelor bugetare. Uniunea Europeană nu poate rămâne imună", spune Cameron.

Mai multă stabilitate

Preşedintele francez Nicholas Sarkozy consideră că demersul nu este menit să reducă bugetul UE, ci să îl stabilizeze.

"Într-un moment în care toţi membrii UE fac eforturi substanţiale pentru a-şi stabiliza şi chiar reduce bugetele, nu este cazul ca bugetul UE să crească mai mult decât trebuie", spune Sarkozy.

Unele voci din statele est-europene i-au acuzat pe David Cameron şi Nicholas Sarkozy de cristalizarea unei alianţe secrete menite să protejeze faimosul "rabat britanic", acord semnat de fostul premier britanic Margaret Tatcher în anii '80 prin care o parte din fondurile pe care Londra le trimite Uniunii Europene se întorc în economia britanică.

De cealaltă parte, Franţa este acuzată că prin acordul secret încearcă să câştige concesii din partea Marii Britanii, pentru a putea păstra o mare parte din subvenţiile pe care le primeşte prin politica agricolă comună.

"Nu există niciun aranjament secret. Voi apăra foarte, foarte puternic rabatul britanic. Suntem un contributor net la bugetul UE. Rabatul este justificat", spune David Cameron.

Est-europenii ar avea de pierdut

David Cameron se declară mulţumit că a reuşit să limiteze creşterea bugetului UE de anul viitor la sub 3%, după ce autorităţile de la Bruxelles ceruseră ca bugetul Uniunii să fie indexat cu 6%.

Bugetul UE de anul viitor este evaluat la aproape 130 de miliarde de euro, din care mai mult de 40% se duc la agricultură, iar o treime din fonduri sunt direcţionate către regiunile mai puţin dezvoltate ale UE. Economiile precum România, Bulgaria sau Polonia se tem că primele fonduri care vor fi reduse sunt cele destinate lor.

Premierul polonez Donald Tusk susţine că Varşovia va face tot ce este posibil pentru a împiedica reducerea bugetului UE. "Din punctul nostru de vedere este important ca bugetul să nu fie redus în mod semnificativ. Considerăm că fondurile UE ne ajută în lupta cu criza", susţine Tusk.

Liderul grupului socialist din parlamentul european, germanul Martin Schultz, se pregăteşte pentru înfruntări politice dure în încercarea de a bloca iniţiativa lui David Cameron.

"Iniţiativa lui Cameron este sortită eşecului, nu va avea nicio şansă în Parlamentul European. Nu înţeleg cum state ca Franţa şi Germania se lasă conduse de acest agitator", a criticat dur Schultz.

De aceeaşi părere este şi ministrul polonez pentru probleme europene Mikolaj Dowgielewiz, care consideră că îngheţarea bugetului "nu este necesară şi utilă".

UE promite că salvează orice ţară cu probleme din zona euro

Liderii europeni prezenţi la finalul săptămânii trecute la summitul de la Bruxelles au arătat că fondul de salvare pus la dispoziţia zonei euro, în valoare de 750 mld. euro, va avea capacitatea de a salva orice ţară aflată în dificultate economică, însă au ezitat să spună dacă vor majora acest fond, scrie Financial Times.

Această ezitare ar putea fi un semnal că liderii europeni au înţeles că trasarea unei limite mai mari a fondului de salvare ar transmite investitorilor de pe pieţe un semnal potrivit căruia ţări precum Spania şi Italia sunt pe marginea prăpastiei.

În cadrul summitului de săptămâna trecută, şefii de state şi de guverne din UE au mai decis să înfiinţeze în 2013 un mecanism permanent de gestionare a crizelor, care va succeda fondul de 750 mld. euro, potrivit BBC News.