Premierul din Kosovo a îndemnat trupele conduse de NATO să intervină după ce protestatarii minoritari sârbi au blocat drumurile şi bărbaţi înarmaţi necunoscuţi s-au luptat cu poliţia în weekend, pe fondul tensiunilor etnice în creştere în nordul agitat al ţării, potrivit CNN.
Solicitarea a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc duminică la Pristina. Premierul Albin Kurti a cerut Forţei Kosovo (KFOR), o forţă internaţională de menţinere a păcii condusă de NATO, să garanteze „libertatea de mişcare", în timp ce a acuzat „bandele criminale" de blocarea drumurilor.
O pace fragilă a fost menţinută în Kosovo de când ţara şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, în 2008, după războiul din 1998-1999, în care NATO a intervenit pentru a proteja majoritatea albaneză din Kosovo. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo.
În ultimele săptămâni, minoritatea sârbă din nordul Kosovo a răspuns prin rezistenţă violentă la acţiunile întreprinse de Pristina, pe care le consideră antisârbe. Sâmbătă, protestatarii sârbi au blocat drumurile principale după arestarea unui fost poliţist sârb. Ulterior, poliţia kosovară a fost ţinta unor focuri de armă şi a ripostat De asemenea, o grenadă paralizantă a fost aruncată asupra unei maşini aparţinând EULEX, misiunea Uniunii Europene în Kosovo. Nu s-au înregistrat răniţi.
În urma violenţelor, UE, Statele Unite şi NATO au cerut reţinere din partea ambelor părţi şi au solicitat îndepărtarea baricadelor. Totodată, autorităţile kosovare au amânat până în aprilie alegerile locale care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul săptămânii viitoare.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat sâmbătă că Belgradul va cere KFOR să permită Serbiei să desfăşoare militari şi poliţişti în Kosovo, dar a recunoscut că nu există nicio şansă ca permisiunea să fie acordată. Duminică, Vucic a spus că Serbia a cerut eliberarea tuturor sârbilor arestaţi din nordul Kosovo. Vucic a acuzat autorităţile de la Pristina şi pe premierul kosovar Kurti că alimentează tensiunile prin „nenumărate mişcări unilaterale".
Belgradul şi Pristina poartă discuţii la Bruxelles pentru a încerca să normalizeze relaţiile.
