Legile propuse pentru testarea produselor chimice in Europa ar putea afecta aproape orice, de la pixuri la sampoanele pentru spalat covoare.
Cu trei ani in urma, Margot Wallstrom, comisarul pe probleme de mediu al Uniunii Europene, a declarat presei ca un test de sange a gasit prezenta a 28 de chimicale artificiale in corpul sau, printre care DDT, un pesticid interzis in fermele europene inca din 1983, cand s-a descoperit ca dauna animalelor si ataca sistemul nervos, scrie International Herald Tribune.
"Am fost surprinsa cand am gasit aceste substante chimice in sangele meu", a declarat Wallstrom, care este acum presedintele delegat al Uniunii Europene responsabil cu comunicarea. "Am crescut in nordul Suediei unde se presupune ca aerul si apa ar trebui sa fie curate."
Dezvaluirea lui Wallstrom a reprezentat un moment de mare intensitate in cei opt ani de campanie a oficialilor europeni in incercarea lor de stopa ceea ce expertii numesc marsul neobosit al substantelor chimice toxice, folosite la aproape orice, de la pixuri la produse de curatat si DVD-uri.
Legislatia, cunoscuta ca Inregistrarea, Evaluarea si Autorizarea Substantelor Chimice, a generat una dintre cele mai amare si mai costisitoare campanii de lobby de la Bruxelles.
Pentru cetatenii europeni, legile ar putea mari preturile bunurilor de consum, dar ar putea oferi si speranta ca nu ar mai exista sanse de a avea contact cu produse daunatoare.
Companiile care produc substante chimice, de la multinationale precum Dow Chemical pana la asociatii care produc parfumuri pentru detergenti de spalat vase, au cheltuit miliarde pentru a convinge factorii legislativi sa renunte la legislatia care ar inmulti inevitabil testele pentru produsele chimice daunatoare si ar costa industria mai multe miliarde in plus.
Organizatiile nonguvernamentale precum Greenpeace contraataca spunand ca lobby-ul agresiv pentru subtantele chimice a neutralizat deja regulile propuse si aminteste ca lupta se da numai pentru sanatate si siguranta.
O noua versiunea a legislatiei ce va fi supusa unui vot final in Parlamentul European va aparea pana la sfarsitul acestui an. Diplomatii si cei care fac lobby se lupta inca pentru schimbari de ultimul moment. Chiar daca hotararea finala se va inclina in favoarea industriei sau a mediului, mizele financiare pentru afaceri in jurul lumii sunt considerabile.
Substantele chimice, cele din plastic sau cauciuc, genereaza aproape 3,2 milioane de locuri de munca in Europa in mai mult de 60.000 de companii, potrivit Comisiei Europene. In 2004, vanzarile globale ale produselor chimice au fost estimate la 1,74 miliarde euro sau 2,20 miliarde dolari, cu castiguri din 25 de tari ale Uniunii Europene de 586 miliarde dolari, potrivit Forumului European de Investitii Sociale, organizatie nonprofit ai carei membri sunt managerii unor mari fonduri de investitii.
Cand propunerea Reach a fost lansata in 2001, dorea sa impuna noi reguli de testare. O versiune initiala a acelui an cerea producatorilor de substante chimice sa efectueze teste extinse toxicologice si de mediu asupra celor mai cunoscute 30.000 de produse chimice folosite in comert.
Spre exemplu, o parte discutabila a planului original ar fi impus noi reguli de testare asupra companiilor care produc subtante chimice in cantitati anuale de 10 kilograme (greutatea unei plase de substante fertilizatoare pentru gradina). Aceasta masura a fost ulterior retrasa dupa ce industria si guvernul au cazut de acord ca va plasa costuri impovaratoare asupra companiilor mici.
Ecologii si expertii in sanatate sunt suparati, printre altele, ca unele dintre masurile folosite pentru a determina daca un test de siguranta este necesar pentru anumite substante chimice au fost schimbate, reducand numarul substantelor carora li se aplicau regulile cu aproape doua treimi. Greenpeace estimeaza ca 17.500 de substante chimice vor fi eliminate de pe lista originala.
De la inceput, asociatia germana a industriei produselor chimice care include companii precum BASF si Bayer, si guvernul german au lansat o campanie puternica de atenuare a propunerii originale, potrivit sustinatorilor campaniei si oficialilor Comisiei Europene. Uniunea Confederatiilor Industriei si a Angajatorilor din Europa sau Unice si Consiliul European al Industriei Chimice sau Cefic, au fost de asemenea active in proiect.
Lideri din Marea Britanie, Franta si Germania au trimis in 2003 o scrisoare comisiei catalogand propunerea ca fiind "prea birocratica".
Dow Chemical, gigantul american, Unice, Cefic and Bayer au negat ca au incercat sa "omoare" legislatia si au afirmat ca lobby-ul a fost legitim din cauza estimarilor care au aratat ca propunerile vor impune o povara financiara covarsitoare asupra industriei chimice.
In 2003, comisia a estimat ca efectele macroeconomice vor fi limitate si a afirmat ca Reach va oferi beneficii de afaceri inclusiv imbunatatiri ale inovatiei, competitivitatii sau siguranta muncitorilor.
Costurile totale au fost estimate intre 2,8 mld. euro si 5,2 mld. euro.
Daca legislatia reuseste sa reduca bolilele provocate de substantele chimice cu 10%, comisia a adaugat ca beneficiile sistemului de sanatate vor fi de 50 de miliarde de euro in 30 de ani, prevenind astfel 2.200 pana la 4.300 cazuri de cancer pe an.
In 2004, Comisia Europeana si grupurile industriale s-au pus de acord sa roage KPMG, o firma de contabilitate, sa stabileasca costurile implementarii legislatiei. Rob Ronday, consultant asociat al KPMG, care a studiat timp de noua luni proiectul Reach, a declarat ca el si echipa sa au fost invadati de faxuri, e-mailuri, telefoane si cereri de intalniri la toate orele de catre reprezentantii industriei chimice. "N-as spune ca lobby-ul a fost ostil, dar a fost foarte aproape de a fi", spune el.
Wallstrom isi aduce aminte de imposibilitatea comisarilor europeni de a raspunde. "A fost o chestiune dezechilibrata. Cine va vorbi pentru pesti sau pentru copiii nenascuti de acum inainte?"
Pe masura ce Parlamentul European se pregateste pentru a da un vot final legislatiei in noiembrie sau decembrie, Guido Sacconi, un socialist italian spune ca este increzator ca se va gasi un compromis.
C. Boyden Gray, ambasadorul american al Comisiei Europene, spune ca mai spera ca afacerile mici si companiile americane nu vor fi pedepsite pe nedrept. "Grija noastra este omul simplu", a spus el.
Pe de alta parte, una dintre cele mai afectate industrii este cea a parfumurilor. Jorge Lee, care detine o parfumerie la Quest International, cu sediul in Olanda, si furnizeaza parfumuri de la o fabrica din sudul Angliei, este ingrijorat ca testarea produselor va deveni extrem de scumpa.
"Unele ingrediente ar putea disparea, nu neaparat din cauze de siguranta, ci pentru ca nu va mai fi profitabil pentru micii producatori sa le creeze", a spus el.
Jean-Pierre Houri, director general al Asociatiei Internationale a Parfumurilor, estimeaza ca 800 de arome, aproape jumatate din aromele folosite de companii precum Quest, vor necesita testari si inregistrari. Asemenea cerinte ar putea costa industria aproximativ 100 de milioane de euro in costuri initiale si ar putea descuraja experimentarea unor noi arome, spune Houri.
Helen Perivier, reprezentant al Greenpeace, a punctat faptul ca unele companii precum Clarins fac deja progrese in crearea unor produse "mai curate", lucru ce arata ca este posibil sa produci cu succes parfumuri care nu folosesc substante chimice periculoase.
Dar Houri, director general al unei asociatii a parfumurilor, a spus ca va continua sa faca lobby pentru a se asigura ca parfumurile vor avea cele mai spectaculoase arome. El nu vrea sa fie obligat sa inlocuiasca anumite ingrediente din parfumuri. In acest fel ar exista riscul degradarii calitatii produselor sale.
"Producatorii de parfumuri nu trebuie sa fie, precum pictorii, lipsiti de nuantele paletei de culori", a spus el.
"Imagineaza-ti cum ar fi sa te roage cineva sa pictezi cerul, dar sa nu ai voie sa folosesti nuantele de albastru."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
