Premierul Ungariei Viktor Orban a anunţat că este posibil să retragă suprataxa impusă băncilor cu un an mai devreme decât intenţiona iniţial, decizia fiind văzută ca un factor care ar putea accelera negocierile cu creditorii internaţionali pentru un acord de finanţare preventiv, scrie The Wall Street Journal. În 2010, guvernul ungar a introdus temporar o taxă suplimentară, anticriză, pentru instituţiile financiare, măsură care a redus puternic profitabilitatea băncilor într-o economie deja sub presiuni. Iniţial, guvernul a intenţionat să reducă la jumătate taxa în 2013 şi să o elimine complet în 2014. "Este posibil ca guvernul să elimine taxa asupra băncilor cel mai curând anul viitor, cu toate că această decizie trebuie negociată înainte cu instituţiile de credit", a afirmat Orban. Băncile au cerut guvernului să retragă taxa după ce premierul a anunţat la începutul anului introducerea unei noi taxe pe tranzacţiile financiare, de 0,01%. Noua taxă face parte din măsurile de austeritate menite să sprijine finanţele publice.
Gigantul petrolier britanic BP intenţionează să rămână pe piaţa din Rusia, deşi are în vedere vânzarea participaţiei sale la parteneriatul TNK-BP, scrie The Wall Street Journal. "Vom rămâne activi pe piaţa rusă", a afirmat CEO-ul BP, Robert Dudley. El a menţionat că BP are şi alte afaceri în Rusia în afară de TNK-BP. Compania britanică a anunţat la începutul lunii că a primit oferte pentru a vinde partea sa din TNK-BP, deşi nu intenţiona să renunţe la participaţie. Însă, luând în calcul ofertele, BP a notificat consorţiul rus Alfa Access Renova (AAR), unul dintre acţionarii parteneriatului, de posibila sa intenţie de vânzare. Anunţul a adus mai aproape destrămarea parteneriatului dintre cele două companii format în anul 2003. Din AAR fac parte miliardarii Mikhail Fridman, Viktor Vekselberg, Len Blavatnik şi Guerman Khan.
General Electric (GE), a doua companie americană ca mărime în funcţie de valoarea de piaţă, va investi 900 milioane de dolari în Turcia în dezvoltarea infrastructurii şi în inovaţie în următorii trei ani, perioadă în care va produce pe piaţa turcă turbine eoliene, a afirmat ministrul turc al economiei, Zafer Caglayan, citat de Hurriyet. Caglayan a menţionat că intenţiile de investiţii ale GE în aviaţie, energie, sănătate, transport şi infrastructură au luat în calcul nevoile Turciei în materie de investiţii. "Vedem oportunităţi uriaşe de creştere în dezvoltarea infrastructurii în Turcia, care va deveni cea de-a zecea economie a lumii până în 2023", a spus vicepreşedintele GE, John Rice. Compania americană furnizează în prezent 25% din necesităţile energetice ale Turciei, care au în total 600 angajaţi. De asemenea, GE furnizează 20.000 echipamente medicale pentru spitalele din Turcia şi 60% din motoarele din industria aviatică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
