Troica creditorilor Greciei este împotriva fuziunii aproape finalizate a NBG cu EFG Eurobank, întrucât entitatea nou formată ar avea activele aproape egale cu PIB-ul ţării, dar autorităţile elene sunt hotărâte să respingă propunerea de anulare a operaţiunii, potrivit unor surse citate de Kathimerini. Reprezentanţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (FMI) şi FMI urmează să meargă săptămâna viitoare la Atena, când este de aşteptat să insiste pentru anularea fuziunii, cerere care ar putea crea probleme juridice serioase şi un impact negativ major pe piaţa elenă. Potrivit surselor, troica vrea ca cele două bănci să fie recapitalizate separat şi să rămână entităţi separate. Reprezentanţii creditorilor internaţionali sunt îngrijoraţi că nouă bancă ar avea active de 170 miliarde de euro, apropiate de PIB-ul Greciei, de 190 miliarde de euro. În consecinţă, banca nou creată ar reprezenta un risc, în caz de probleme. Dacă NBG şi EFG ar fi recapitalizate separat, ar fi mai uşor să fie vândute în viitor, susţine troica, iar preţul total ar fi mai mare decât dacă ar fi vândute împreună. În plus, cele două bănci ar fi doi piloni majori ai sistemului bancar, contribuind la consolidarea şi concentrarea acestuia, prin absorbirea entităţilor de credit mai mici. Guvernul elen şi conducerea NBG, care deţine deja controlul asupra EFG printr-un schimb recent de acţiuni, nu sunt de acord cu aceste puncte de vedere.
Preşedintele Italiei Giorgio Napolitano a numit un grup de consilieri externi care să îl ajute să formeze un guvern pentru ca ţara să depăşească actualul impas politic şi a negat zvonurile legate de demisia sa, scrie Bloomberg. Printre cei zece consilieri aleşi se numără membri din coaliţiile parlamentare conduse de Pier Luigi Bersani şi de fostul premier Silvio Berlusconi. Din cadrul formaţiunii politice a comicului Bepper Grillo, Mişcarea de 5 stele, nu a fost selectat niciun consilier. Măsura luată de Napolitano vine după o săptămâna în care liderii grupurilor parlamentare nu au reuşit să formeze un nou guvern. Preşedintele italian a negat zvonurile privind demisia sa şi declarat că va rămâne la conducerea ţării până la expirarea mandatului său pe 15 mai. „Am ajuns la concluzia că am rămas cu foarte puţine opţiuni pentru a ajuta la formarea unui nou guvern, dar pot măcar să încerc să creez condiţiile favorabile pentru depăşirea impasului politic până în ultimele zile de mandat“, a spus Napolitano. În urma alegerilor parlamentare din Italia de la sfârşitul lunii februarie nicio formaţiune politică nu a reuşit să obţină majoritate în parlament.
Preşedintele Franţei François Hollande nu a renunţat la promisiunea făcută în timpul campaniei electorale de a impozita mai mult veniturile mari ale persoanelor fizice şi intenţionează acum să transfere taxa de 75% asupra companiilor, scrie Financial Times. Propunerea iniţială a lui Hollande viza impunerea taxei asupra persoanelor cu venituri peste un milion euro, însă aceasta a fost respinsă de autorităţile franceze. Impozitarea companiilor cu 75% va nemulţumi oamenii de afaceri, care s-au plâns că măsura este excesivă şi că împreună cu celelalte majorări de taxe ale guvernului socialist al lui Hollande va afecta investiţiile şi va duce la un exod al firmelor. Laurence Parisot, preşedinta Medef, cea mai puternică organizaţie patronală din Franţa, a declarat că obligarea companiilor să plătească 75% este o decizie „ciudată“ luată împotriva antreprenorilor. Preşedintele a declarat că vor fi consultaţi mai întâi acţionarii cu privire la plata taxei, iar măsura va fi impusă timp de doi ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
