In contextul in care restructurarea sistemelor de pensii a devenit o prioritate globala pe fondul imbatranirii populatiei si al problemelor din sectorul public de finante, o initiativa implementata cu aproape un deceniu in urma in Suedia pare sa devina un model ce va fi urmat pe plan mondial in sectorul pensiilor, scrie The Wall Street Journal.
Raportand pensiile publice la castigurile individuale si la ratele generale legate de speranta de viata, autoritatile de la Stockholm ii stimuleaza pe oameni sa devina mai productivi si sa se pensioneze mai tarziu, evitand astfel paralizia politica ce a stat in calea schimbarilor in alte tari.
Unele tari est-europene au renuntat deja la sistemele postcomuniste si urmeaza modelul suedez. Masurile luate in diferite tari, de la Brazilia la Rusia, includ unele elemente suedeze. O carte a Bancii Mondiale bazata pe modelul suedez a fost tradusa in chineza, iar luna viitoare, guvernul egiptean isi va revizui planurile de renuntare la vechiul sistem de pensii, ineficient, in favoarea versiunii suedeze.
"Nu exista nicio solutie magica in ceea ce priveste problema pensiilor. Insa guvernele din intreaga lume isi indreapta atentia asupra modelului suedez", spune Kent Weaver, profesor de stiinte politice in cadrul Georgetown University din Washington. "Acest model incepe sa fie considerat cel mai bun".
Planul Suediei, proiectat in parte de catre un expat american, este conventional din punctul de vedere al functionarii, contributiile actualilor muncitori finantand beneficiile pensionarilor. Totusi, calcularea platilor in functie de salarii si proiectii privitoare la speranta de viata ii confera acestuia flexibilitate in ceea ce priveste includerea schimbarilor ce survin din punctul de vedere al veniturilor si populatiei.
Daca evolutia economiei nu este una satisfacatoare, platile viitoare legate de pensii vor scadea. Iar cu cat durata de viata a celor dintr-o categorie de varsta este estimata mai sus, cu atat scad si platile de care beneficiaza acestia.
Sau cel putin asa se intampla teoretic. Schimbarea a fost realizata in 1999, deci nu a trecut suficient timp pentru a o testa temeinic. De fapt, performantele economiei suedeze au fost atat de solide din 2003 incoace, cand beneficiile au inceput sa fie calculate partial conform noilor reguli, incat pensionarii au primit mai mult decat ar fi primit sub vechiul regim. Dezavantajul este ca daca rata de crestere economica nu mai este la fel de solida, pensionarii vor primi mai putin. "Acest lucru nu s-a intamplat inca, dar se va intampla", spune Ole Settergren, director al departamentului de pensii din cadrul Agentiei de Asigurari Sociale din Suedia.
Noua abordare difera clar de sistemul tipic al platilor "din mers" (pay-as-you-go), care defineste un beneficiu garantat in avans, dar adesea impovareaza statul cu obligatii subfinantate. Scepticii remarca faptul ca politicienii ar putea fi totusi impinsi sa schimbe sistemul daca beneficiile devin prea mici.
Planul Suediei are si alte critici. Este greu de implementat in alte parti ale Europei Occidentale unde multi considera ca sunt indreptatiti la pensii generoase. Printre alti critici se numara si International Labour Organization, care sustine ca pensiile raportate la castiguri ar trebui sa garanteze 40% din media castigurilor anterioare ale unei persoane. Suedezii, spre deosebire de majoritatea vest-europenilor, nu beneficiaza de o astfel de garantie. In acelasi timp, sistemul mentine actuala inegalitate din punctul de vedere al veniturilor: muncitorii care castiga mai mult primesc mai mult cand se pensioneaza.
In Statele Unite, se monitorizeaza platile efectuate de cetateni in cea mai mare parte a carierei lor, insa sunt redirectionate contributiile cetatenilor mai bogati in sensul sustinerii pensiilor cetatenilor mai saraci.
La ce se rezuma modelul suedez? Majoritatea oamenilor vor fi nevoiti sa munceasca mai mult pentru a se bucura de genul de pensii de care beneficiau din start bunicii lor. "Costurile imbatranirii sunt transferate catre indivizi, si nu catre societate", spune Sarah Brooks, profesor in cadrul Ohio State University.
In luna februarie a anului trecut, Banca Mondiala si-a exprimat sustinerea fata de plan, considerandu-l o posibila solutie a problemelor legate de pensii existente pe plan global. Economistii din cadrul Bancii Centrale Europene i-au urmat exemplul in toamna anului trecut.
In tarile cu bugete sarace, atractia planului suedez rezida in premisa acestuia: ceva este mai bun decat nimic. Acest element a fost crucial in convingerea sindicatelor din Egipt sa sprijine noul sistem de pensii al tarii inspirat din modelul suedez.
In Polonia, unde o uriasa campanie a jucat un rol important in trecerea la noul sistem de tip suedez in 1999, beneficiile fiscale sunt deja evidente. Un raport recent al EU arata ca desi Polonia se confrunta cu una dintre cele mai sumbre situatii demografice, "impactul pe termen lung al imbatranirii asupra bugetului este unul dintre cele mai reduse din intreaga UE".
Asemeni Suediei, Polonia a permis unei parti din contributiile la pensii sa mearga in conturi private, unde banii sunt investiti in fonduri mutuale. Suedezii contribuie cu 18,5% din salarii la sistemul de pensii; numai o mica parte din acest procent, 2,5%, este detinuta in conturi individuale. Polonezii contribuie cu 19,52% din salariile brute la sistem, 7,3% procente mergand in conturi private.
Conceptul conturilor individuale a jucat un rol vital in convingerea suedezilor sa accepte planul. Suedia trimite prin posta muncitorilor declaratii in plicuri portocalii prin care acestia sunt informati in legatura cu contributiile realizate in contul pensiilor si cu banii pe care-i vor primi la pensionare. Banii nu exista propriu-zis, fiind platiti actualilor pensionari. Insa cei care sustin planul spun ca faptul ca salariatii vizualizeaza acesti bani sub forma unui cont individual ar trebui sa aiba drept efect psihologic incurajarea acestora sa munceasca mai mult pentru a se bucura de beneficii mai mari.
Sistemul ar putea da rezultate. Varsta oficiala de pensionare in Suedia este 61 de ani. Din momentul schimbarii sistemului de pensii, varsta medie la care se pensioneaza suedezii a crescut la 63.
Chiar si adoptarea partiala a modelului suedez poate aduce beneficii. Brazilia nu trimite cetatenilor sai declaratii anuale si nu exista o componenta de conturi private. Insa contributiile individuale si proiectiile privitoare la durata de viata sunt utilizate in calcularea pensiilor din sectorul privat din 1999. Autoritatile braziliene au decis aceasta schimbare dupa analizarea modelului suedez si au asistat la o diminuare a costurilor de atunci.
Poate ca cel mai important dezavantaj al modelului suedez ramane faptul ca acesta nu a fost testat. Primul val de pensionari care-si vor primi beneficiile in baza noului model nu va aparea peste cativa ani, iar tara nu s-a confruntat cu nicio incetinire majora a ritmului de crestere economica din momentul adoptarii planului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
