Shrinkflaţia, o practică de mar­keting care constă în mascarea scum­pirii produselor prin reducerea canti­tăţilor în ambalaje similare, dar la un preţ de vânzare identic, ia amploare în Europa

Olivia Gregoire, ministrul fran­cez pentru IMM-uri, comerţ, artiza­nat şi turism, a anunţat recent că va sesiza în septembrie Consiliul naţio­nal al consumului pentru ca acesta să demareze o anchetă privitoare la shrinkflaţie, scrie Le Figaro.

Consiliul naţional al consumului va trebui să „analizeze îndeaproape dacă în prezent reacţiile de regle­men­tare, amenzile, sancţiunile mai sunt suficiente sau va trebui să se recurgă la arsenalul de reglementare pentru penalizarea acestor practici care sunt inacceptabile“, a precizat oficialul francez.

În Marea Britanie, consumatorii devin din ce în ce mai conştienţi de fenomenul shrinkflation, notează Bloomberg.

Două treimi dintre consumatori au observant că dimensiunea unor produse a fost redusă, iar 83% sunt îngrijoraţi că tendinţa este în creşte­re, relevă un studiu realizat de Barclays. Ciocolata, chipsurile, biscu­i­ţii şi batoanele sunt cele mai proba­bile candidate la shrinkflaţie, a găsit sondajul.

Inflaţia alimentară se dovedeşte deosebit de persistentă în Marea Bri­tanie, ducând la acuzaţii că super­mar­keturile şi producătorii de ali­mente beneficiază de pe urma scum­pirilor. Supermarketurile resping astfel de acuzaţii, spunând că trec mai departe preţurile mai mici către consumatori cât mai rapid posibil.

Consumatorii se reorientează că­tre disconturi şi cumpără mărci pro­prii pentru a face economii.

Aproximativ o cincime dintre con­sumatori renunţă la produse a că­ror dimensiune a fost redusă, potrivit Barclays.

Şi consumatorii maghiari se con­fruntă cu acest fenomen, potrivit Daily News Hungary. Cele mai frec­vente modificări observate în ultima vreme au avut legătură cu produsele de patiserie.

În categoria lactatelor, iaurturile şi smântâna au fost cele mai afectate. Cea mai puţin afectată a fost cate­goria brânzeturilor. În mod similar, berea şi untul au ambalajele mai puţin reduse.

Biroul central de statistică a re­marcat că fenomenul este de ase­menea reflectat în cifrele legate de inflaţie.

În cazul Poloniei, remarcă Financial Times, o vizită la supermarket necesită acum nu numai un portofel plin, ci şi o lupă pentru a citi ce scrie cu litere mici pe ambalaje.

Companiile din sectorul bunurilor de larg consum se chinuie să găsească metode de a ascunde faptul că îşi forţează consumatorii să plătească aceeaşi sumă pentru o cantitate mai mică: dau noi forme sticlelor şi cutiilor, subţiază bureţii de curăţare şi reduc dimensiunea pungilor cu snacks.