Serbia îşi va alege duminică preşedintele şi parlamentul, iar principalele forţe politice au pentru prima dată de la înlăturarea lui Slobodan Milosevic de la conducerea statului, în 2000, ca ţintă comună intrarea în Uniunea Europeană, scrie Financial Times.
"Sunt primele alegeri unde nu se vorbeşte despre sânge, sudoare şi lacrimi sau despre recucerirea pământului pierdut. Răzbunarea nu mai reprezintă una dintre probleme, şi nici Kosovo", a afirmat Jovan Kovacic, analist al institutului de analiză East-West Bridge.
Milica Delevic, candidat al Partidului Democrat, de guvernământ, a remarcat că pe 6 mai în Europa vor avea loc alegeri în trei state, Franţa, Grecia şi Serbia, dar sârbii sunt cei mai încântaţi de Europa.
Unitatea vizavi de Europa pare surprinzătoare, notează publicaţia britanică. La nivel naţional, unu din patru sârbi este şomer, situaţie mai gravă decât în Spania, iar în unele zone rata şomajului ajunge la 50%. Însă sârbii nu protestează, ceea ce reflectă stoicismul unui popor care a trăit vremuri dificile de la destrămarea Iugoslaviei, în urmă cu 20 de ani. Serbia îşi revine încet din şocul războiului, iar de pe 1 martie este cel mai nou candidat pentru aderarea la UE.
Schimbarea majoră este că, pentru prima dată, principale formaţiuni politice, Partidul Democrat al preşedintelui Boris Tadic şi Partidul Progresiv, de opoziţe, cu candidatul pentru preşedinţie Tomislav Nikolic, s-au declarat pro-europeni. Însă unele partide mai mici încă mizează pe naţionalism.
În ultimul an s-au petrecut mai multe evenimente care au deschis calea Serbiei spre Europa, precum predarea fugitivului Ratko Mladic, acuzat de crime de război, şi un acord în februarie cu Kosovo, a cărui independenţă, declarată în 2008, Belgradul nu a recunoscut-o niciodată. Nu totul este roz însă. Economia a crescut cu 1,6% anul trecut, iar anul acesta s-ar putea contracta cu 0,5% din cauza slăbirii pieţei pentru exporturi.
Investiţiile directe străine, de 1,8 milioane dolari anul trecut, au adus 8% la Produsul Intern Brut. Dar o treime din investiţii au venit de la grupul auto italian Fiat, care recent a deschis o uzină în Serbia. Analiştii anticipează că anul acesta investiţiile vor scădea sub un miliard de dolari. După mai mulţi ani de reduceri de cheltuieli, Serbia are nevoie de mai multă austeritate pentru a reporni un program de sprijin al FMI, acum suspendat, şi pentru a reduce datoria guvernamentală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
