Pana acum, presedintele George W. Bush si secretarul Trezorerie Henry Paulson au raspuns schimbarilor suferite de piata, propunand doar o serie de masuri voluntare si - considerand ca piata va trebui sa-si rezolve singura problemele - cei doi au ezitat sa foloseasca fondurile guvernamentale pentru a stopa cresterea numarului de ipoteci prescrise, fenomen care se afla la baza actualei crize. Insa colapsul Bear Stearns si amenintarea din ce in ce mai puternica cu recesiunea economica ar putea determina un grad mai ridicat de implicare din partea acestora, scrie Bloomberg.
O interventie puternica pe piata "nu ar fi facut altceva decat sa intarzie corectiile care au avut loc, in nici un caz sa le elimine", a declarat recent presedintele Bush. In schimb, Paulson a renuntat la masurile voluntare - concretizate prin incheierea unor acorduri intre creditori, prin intermediul carora ratele dobanzilor sa fie inghetate pentru o anumita perioada de timp - inaintand ideea ca debitorii sa-si poata renegocia contractele de creditare.
Initial administratia de la Washington s-a opus planului potrivit caruia creditorii Fannie Mae si Freddie Mac, cele mai solide surse de lichiditate de pe piata ipotecara americana, sa-si poata extinde rolul jucat in amortizarea crizei subprime, prin majorarea limitelor portofoliilor celor doua companii.
Pentru o asemenea masura au militat in repetate randuri reprezentantii Partidului Democrat, considerand ca majorarea volumului de credite care pot fi achizitionate de catre cele doua institutii ar imbunatati nivelul de lichiditate de pe piata.
Administratia Bush, care s-a aratat critica la adresa Fannie Mae si Freddie Mac din cauza legaturilor pe care cele doua institutii le au cu executivul american, a insistat asupra faptului ca asemenea schimbari ar trebui insotite de o serie de noi controale contabile. Administratia prezidentiala si-a dat acordul pentru majorarea limitelor portofoliilor celor doua institutii financiare abia luna trecuta.
Rezultatul acestei intarzieri - de cateva luni - s-a concretizat intr-o lipsa acuta de lichiditate pe piata, care altfel ar fi fost relativ amortizata de banii eliberati pe piata de cei doi creditori, spune Howard Glaser, fost consilier pe probleme economice al presedintelui Clinton.
"Administratia a tinut doi dintre cei mai buni jucatori ai sai pe banca intr-un meci atat de dur pentru piata financiara", a declarat Glaser, care detine firma de consultanta Glaser Group.
Totusi, exista voci care spun ca reticenta guvernului american a fost justificata pana acum, dar aceasta politica nu mai poate continua foarte mult. "Au avut dreptate sa fie ingrijorati de efectele negative ale unei interventii guvernamentale asupra evolutiei pietei de creditare, dar in acest moment temerile ar trebui puse in balanta cu posibilitatea administratiei de a ajuta o jumatate de milion de consumatori care sunt pe punctul de a-si pierde locuintele", a declarat Doug Elmendorf de la organizatia de cercetare Brookings Institution. Iar in acest sens purtatorul de cuvant al Casei Albe, Dana Perino, a declarat recent ca administratia ia in calcul "orice optiune necesara pentru a calma situatia de pe piata".
Spre deosebire de Casa Alba, banca centrala americana a luat o serie de masuri extraordinare pentru a stopa actuala criza. Fed a redus dobanda de referinta cu 0,75%, pana la 2,25% si a extins numarul bancilor care pot accesa direct credite acordate de catre institutie. In ultimele sase luni a fost inregistrat cel mai rapid ritm de reducere a dobanzii de politica monetara.
"Se pare ca Trezoreria si administratia prezidentiala au lasat mingea in terenul Fed", spune Laurence Meyer, fost oficial al bancii centrale. Aceasta situatie s-ar putea insa schimba, in conditiile in care presedintele comitetului de finante din senat, Christopher Dodd, a declarat ca oficialii Trezoreriei s-au aratat receptivi la planul acestuia de a acorda guvernului un spatiu de manevra mai larg in ceea ce priveste sprijinirea debitorilor aflati in dificultate.
Si asta in conditiile in care la inceputul lunii martie Paulson declara ca un asemenea plan nu are nici o sansa de reusita. Mai mult - dupa o intalnire cu George W. Bush, in timpul careia a fost discutata criza de la Bear Stearns -, Paulson a declarat ca presedintele si-a exprimat acordul vizavi de decizia Fed de a nu lasa banca de investitii sa cada in prapastia falimentului.
Totusi, spun fostii oficiali guvernamentali, raspunsul administratiei prezidentiale nu este inca unul suficient. Iar ingrijorarile privind izbucnirea unor crize de lichiditate si in cazul altor banci americane intareste aceasta opinie. "Nu cred ca sistemul politic se concentreaza asupra acestor probleme intr-o masura satisfacatoare", spune Robert Rubin, fostul secretar al Trezoreriei.
Mai mult, deteriorarea rapida a conditiilor de pe piata financiara nu pare sa-l fi determinat pe George W. Bush sa-si piarda optimismul privind perspectivele de crestere economica. "Institutiile financiare sunt puternice, iar piata de capital functioneaza eficient, ceea ce ne da speranta ca, pe termen lung, economia in ansamblu nu va fi afectata semnificativ", a declarat presedintele american.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
