Săptămâna trecută niciun guvern european nu s-a simţit în siguranţă, iar criza datoriilor şi puterea ei de propagare au demonstrat cât de neputincioase sunt mijloacele de apărare ale Europei în faţa presiunilor pieţelor. Prin luneta investitorilor s-au perindat Grecia, Italia şi chiar una dintre cele mai mari economii europene, Franţa, ultimele două state fiind văzute ca următoarele victime ale crizei, scrie The Guardian.
Berlusconi, în tirul de foc al pieţelor
Săptămâna a început într-o atmosferă de nelinişte, dar şi speranţă pe fondul unor zvonuri că premierul italian Silvio Berlusconi va demisiona, ceea ce ar fi deschis Italiei calea spre reformele necesare impulsionării economiei. Berlusconi a negat însă aceste zvonuri pe contul său de Facebook, spulberând speranţele formării rapide a unui noi guvern. Costurile de finanţare ale Italiei au urcat rapid, spre nivelurile la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară ajutor financiar internaţional. În Grecia discuţiile dintre formaţiunile politice privind formarea unui noi guvern, în urma promisiunii premierului George Papandreou de a demisiona, nu au adus rezultate. Papandreou s-a angajat să renunţe la funcţie pentru a asigura implementarea planului european de ajutor pentru Grecia.
De asemenea, Franţa a încercat să se ferească de tirul de foc al pieţelor anunţând o nouă rundă de austeritate, cu majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli de şapte miliarde de euro, pe care premierul François Fillon le-a descris ca "sacrificii". Promisiunile s-au dovedit a fi un mijloc insuficient de apărare în faţa presiunilor pieţelor.
Marţi yield-urile obligaţiunilor italiene cu scadenţa la zece ani au continuat să urce spre pragul de pericol de 7%, în condiţiile în care incertitudinea a dominat pieţele. Până la sfârşitul zilei Berlusconi a promis că va demisiona, după ce a pierdut sprijinul majorităţii în parlament. Controversatul premier italian, care a supravieţuit în funcţie unor numeroase scandaluri sexuale şi financiare, a devenit astfel cea mai mare şi mai râvnită victimă a crizei. Optimismul indus pe burse de această decizie nu a durat.
Datoria le explodează italienilor în faţă. Măcel pe burse
Miercuri incertitudinile au revenit pe pieţe. Combinaţia toxică a Italiei de datorii foarte mari şi creştere economică slabă a reprezentat de mult timp un motiv de îngrijorare pentru investitori, însă acesta a fost minimalizat pe considerentul că zona euro nu va lăsa statul italian să se prăbuşească.
Teoria a primit o lovitură puternică după ce a devenit clar că liderii europeni întâmpină mari dificultăţi în a-şi realiza planul de a majora resursele mecanismului de salvare a zonei euro, EFSF, de la 440 miliarde euro la 1.000 de miliarde de euro, în condiţiile în care statele emergente s-au arătat reticente în a contribui financiar.
Actualele resurse ale EFSF sunt, în opinia pieţelor, insuficiente pentru a împiedica scufundarea unei economii mari precum cea italiană.
Randamentele obligaţiunilor italiene au sărit de 7%, iar bursele au scăzut puternic, într-o atmosferă care a readus aminte traderilor veterani de Miercurea Neagră, ziua din 1992 când pieţele au forţat retragerea lirei sterline din mecanismul european al ratelor de schimb. Între timp, au început să apară zvonuri că Franţa şi Germania au discutat despre crearea unei zone euro mai restrânse, care exclude Grecia şi chiar Italia. Declaraţiile anterioare ale cancelarului german Angela Merkel, potrivit cărora a venit vremea unei "noi Europe", au dat o aură de realism zvonurilor. În Grecia Papandreou şi-a prezentat demisia.
Alarmă pentru Franţa
Joi lumina reflectoarelor s-a îndreptat asupra Franţei, în condiţiile în care costurile de finanţare au început să urce şi s-au intensificat temerile că statul, a doua economie ca mărime din zona euro, nu va putea face faţă crizei. Situaţia părea să explodeze după ce S&P a anunţat că va retrograda ratingul de top al statului. Alarma a fost falsă, agenţia spunând că anunţul a fost trimis din greşeală.
Tot joi, în Grecia, Lucas Papademos, fost vice-preşedinte al BCE, a fost numit temporar premier.
"Zilele care vor urma nu vor fi uşoare, dar problemele pot fi rezolvate şi vor fi rezolvate dacă există unitate şi cooperare", spus Papademos.
Până vineri atmosfera a redevenit calmă. Bursele europene au crescut, în condiţiile în Italia parlamentul a acceptat măsurile de austeritate propuse de guvern, iar economistul Mario Monti, fost comisar european, se pregătea să preia funcţia de premier. Berlusconi a demisionat sâmbătă.
Fondul European de Stabilitate Financiară a fost obligat să-şi cumpere propria datorie din cauza temerilor investitorilor că problema datoriilor suverane se va agrava.
EFSF a anunţat că a vândut obligaţiuni scadente la zece ani în valoare de trei miliarde de euro pentru a finanţa Irlanda. Pentru a-şi atinge ţinta de trei mld. euro, fondul a cheltuit mai mult de 100 de milioane de euro pentru a cumpăra obligaţiuni proprii, deoarece băncile responsabile cu găsirea investitorilor n-au reuşit să strângă decât 2,7 miliarde de euro, scrie The Telegraph.
Obama: Europa trebuie să sprijine ţările din zona euro
Preşedintele SUA Barack Obama a îndemnat Europa să asigure o susţinere puternică zonei euro, pentru ca ţări precum Italia să-şi poată finanţa propriile datorii.
"Ţările din afara Europei nu vor avea creştere economică dacă problemele din Europa nu vor fi rezolvate. De aceea este important ca Europa să sprijine ţările din zona euro", a declarat Obama.
Preşedintele american a afirmat că schimbările din guvernele italian şi grec vor calma pieţele financiare, deoarece ambele ţări au demonstrat că s-au angajat
într-o "reformă structurală", iar acest lucru ar trebui să ofere încredere investitorilor, scrie The Telegraph.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
