Rusia a oprit livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria într-o escaladare majoră a conflictului dintre Europa şi Kremlin cu privire la energie şi războiul din Ucraina, aceasta fiind cea mai dură reacţie de până acum a acestei ţări faţă de sancţiunile ce i-au fost impuse de Occident. Preţul gazelor a urcat imediat cu 20%, iar moneda euro a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Gigantul rus din energie Gazprom a anunţat că a sistat livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria, după ce cele două ţări nu şi-au făcut plăţile pentru gaze în ruble, notează Reuters.
Gazprom a avertizat de asemenea că tranzitul via Polonia şi Bulgaria, care găzduiesc gazoducte ce alimentează Germania, Ungaria şi Serbia, va fi întrerupt dacă gazele vor fi luate ilegal. Livrările de gaze către cele două ţări nu vor fi reluate pând când plăţile nu vor fi efectuate în ruble, a subliniat gigantul rus.
Varşovia şi Sofia au declarat că oprirea livrărilor constituie o încălcare a contractelor semnate de Gazprom.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut ţărilor europene să plătească gazele în ruble după ce Occidentul a îngheţat activele ruseşti şi a izolat în mare măsură Moscova de sistemul economic occidental în contextul războiului din Ucraina.
Putin a cerut ca ţările pe care acesta le cataloghează drept „neprietenoase“ să adere la o schemă prin care acestea ar deschide conturi la Gazprombank şi face plăţi pentru gazele ruseşti în euro sau dolari, care ar fi mai apoi schimbaţi în ruble.
Uniunea Europeană a respins această schemă, dar odată cu apropierea datelor limită pentru plăţi, guvernele din Europa trebuie să decidă dacă să accepte termenii lui Putin, riscând în caz contrar să piardă livrări cruciale şi să aibă în faţă perspectiva unei raţionalizări a energiei.
Polonia a declarat în mod repetat că nu va plăti pentru gazele ruseşti în ruble şi că nu-şi va prelungi contractul cu Gazprom după ce acesta expiră la sfârşitul acestui an.
Compania de stat poloneză PGNiG a declarat că a fost informată marţi de Gazprom în legătură cu oprirea livrărilor de gaze începând de miercuri dimineaţă. După ce au scăzut la zero ieri dimineaţă, livrările au părut să crească uşor din nou, au indicat date de la reţeaua UE a operatorilor sistemelor de transport de gaze. Polonia, însă, a confirmat că livrările au fost suspendate.
PGNiG a anunţat că monitorizează situaţia şi „este pregătită pentru diverse scenarii“ şi pentru a primi gaze din alte surse. Potrivit acesteia, ţara dispune de suficiente stocuri de gaze, acoperind cererea.
Ministrul polonez al climatului Anna Moskwa a subliniat că Polonia era pregătită pentru o astfel de situaţie după ce s-a străduit ani la rând să-şi reducă dependenţa de sursele ruseşti de energie, notează CNBC. Potrivit acesteia, ţara este practic independentă de gazele ruseşti de ceva vreme. „Gospodările poloneze nu vor duce lipsă de gaze“, a dat asigurări Moskwa.
Polonia face din anii ‘90 eforturi de a scăpa de dependenţa de energia rusească, fiind deja pe cale să pună capăt importurilor de gaze ruseşti în acest an.
Recent, ţara a oprit importurile de cărbune rusesc.
Facilităţile de stocare de gaze ale Poloniei sunt pline în proporţie de 75% şi pot acoperi cererea pentru 40-180 de zile. În plus, graţie extinderii terminalului de GNL, ţara poate primi mai multe gaze, potrivit Warsaw Voice.
În mai a fost lansat gazoductul Polonia-Lituania, PGNiG putând astfel importa gaze către estul Poloniei. În plus, în primăvară cererea de gaze scade.
Cât priveşte Bulgaria, premierul Kiril Petkov a descris decizia Kremlinului drept „şantaj“ şi o încălcare a contractului, scrie CNBC. Ministrul bulgar al energiei Alexander Nikolov a anunţat că livrările către clienţi sunt garantate pentru cel puţin încă o lună.
Bulgaria a important aproape 73% din necesarul său de gaze naturale din Rusia în 2020, în timp ce Polonia a important în jur de 45%, peste media UE de aproximativ 40%, indicând dependenţa semnificativă a blocului de importurile de gaze ruseşti.
Bulgaria şi-a asigurat livrări neîntrerupte de gaze timp de cel puţin o lună din surse alternative, a mai declarant ministrul bulgar, subliniind că „gazele sunt folosite ca armă politică şi economică în războiul actual“ şi că ţara sa nu va purta negocieri sub presiune şi cu capul plecat.
Nu toate ţările au respins cerinţa Rusiei ca gazele să-i fie plătite în ruble.
Ungaria, al cărei lider Viktor Orban are relaţii mai appropriate cu preşedintele Putin, a fost de acord să facă astfel de plăţi.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că ţara sa primeşte gaze ruseşti conform contractului încheiat cu Gazprom via Bulgaria şi Serbia. Potrivit acestuia, urmâtoarea obligaţie de plată pentru gazele ruseşti expiră la mijlocul lunii mai, iar Ungaria îşi va transfera plata în euro către Gazprombank.
Preţul gazelor a crescut cu peste 20% ieri, traderii digerând decizia bruscă a Rusiei şi calculând ce ţări vor fi următoarele ţinte, potrivit Bloomberg.
Moneda euro a atins cel mai scăzut nivel în raport cu dolarul din 2017 pe fondul temerilor că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa, erodând creşterea regiunii.
Decizia Gazprom privind suspendarea livrărilor către Polonia şi Bulgaria, ambele state membre UE, a fost condamnată dur de preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, relatează Deutsche Welle.
„Anunţul Gazprom este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazele ca pe un instrument de şantaj“, a declarat von der Leyen. „Aceasta este nejustificată şi inacceptabilă“.
Potrivit şefei Comisiei, decizia demonstrează că Rusia nu este un furnizor de gaze de încredere. Aceasta a subliniat că UE era pregătită pentru acţiunea Moscovei şi a făcut eforturi să obţină livrări alternative.
„Europenii pot conta pe întreaga noastră susţinere“, a declarat aceasta.
