Cu deschiderea primelor capitole de negociere din cadrul procesului său de aderare la UE şi alegeri prezidenţiale în toamnă, Moldova are în faţă un an crucial pentru integrarea sa în bloc, totul în contextul continuării războiului din Ucraina.
Preşedinta ţării Maia Sandu a anunţat în decembrie anul trecut că va încerca să obţină un al doilea mandat în 2024, ţintind să aducă ţara mai aproape de Uniunea Europeană, şi va cere parlamentului să organizeze un referendum privitor la aderarea ţării la bloc.
Şefa băncii centrale a Moldovei a declarat că prăbuşirea inflaţiei demonstrează că abandonarea abruptă a energiei ruseşti a dat roade, scrie Bloomberg. Potrivit Ancăi Dragu, susţinerea financiară venită din partea UE şi noile livrări de energie din România se află în spatele încetinirii inflaţiei anul trecut la 4,2% de la peste 30% în 2022.
Redresarea după turbulenţele generate de invadarea Ucrainei de către Rusia a fost mult mai robustă decât anticipaseră iniţal autorităţile ţării, a adăugat Dragu. „Cazul Moldovei este o poveste de succes pentru UE şi demonstrează impactul pe care aceasta l-ar putea avea şi asupra altor ţări“, a declarat Dragu, care a venit la cârma băncii centrale a Moldovei în decembrie anul trecut.
Dragu a mai declarat că mandatul său se va concentra pe consolidarea credibilităţii şi independenţei băncii centrale, cât şi pe reformarea sectorului financiar al ţării. Dezvoltarea viitoare a Moldovei depinde de o finanţare eficientă de către bănci a cetăţenilor şi antreprenorilor, în condiţiile în care cererea de credite rămâne scăzută comparativ cu media UE, a adăugat aceasta.
Banca centrală a Moldovei a decis să-şi menţină dobânda de referinţă neschimbată la 4,75% în decembrie anul trecut, după ce a redus-o de la 6% în noiembrie, potrivit Seenews. Decizia a avut drept obiectiv menţinerea condiţiilor monetare pentru stimularea cererii prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naţionale şi ancorarea aşteptărilor inflaţioniste.
Înăsprirea susţinută a politicii monetare timp de un an şi jumătate până la finalul anului 2022 este considerată a fi contribuit semnificativ la procesul dezinflaţionist.
În acelaşi timp, deficitul comercial al Moldovei a scăzut cu 5,5% în termeni anuali în primele 11 luni ale anului trecut, atingând 4,121 miliarde de dolari (3,79 miliarde de euro).
Exporturile ţării au scăzut cu 6,2% anual în ianuarie-noiembrie 2023, în timp ce importurile au fost cu 5,8% mai mici.
Uniunea Europeană a absorbit 65,2% din exporturile ţării în primele 11 luni ale anului trecut şi a reprezentat 48,5% din importurile ţării.
Doar în noiembrie, exporturile Moldovei au crescut cu 6,7% în termeni anuali la 379,1 milioane $, în timp ce importurile au scăzut cu 14,7% la 732,2 milioane $, rezultând un deficit comercial de 353,1 milioane $, cu 29,8% mai redus în termeni anuali.
