Indiferent cine va fi insarcinat cu reconstructia Irakului, aceasta va aduce fericitului responsabil o nota de plata extrem de costisitoare, dupa finalizarea conflictului armat. S-au facut diverse estimari referitoare la daunele care au fost provocate infrastructurii de baza a Irakului in ultimele doua decenii de razboaie si sanctiuni, dar sumele variaza foarte mult in functie de sursa.
In 1991, ONU a estimat ca totalul costurilor de reconstructie s-ar incadra intre 22 miliarde dolari si 30 miliarde dolari, doar pentru a aduce Irakul la starea de dinaintea invadarii Kuweitului si a infrangerii sale in primul razboi din Golf. Luand in considerare amploarea proiectului, studiile recente repozitioneaza nota de plata spre 400 miliarde de dolari.
Dintr-o simpla coincidenta (sau poate ca nu) suma aproximeaza destul de bine totalul datoriei externe a Irakului, spune Bathsheba Crocker, de la Centrul de Studii Strategice si Internationale din Washington D.C. Iar dezbaterile publice si declaratiile politice nu ating inca acest subiect. "Din toate declaratiile Statelor unite si a celorlalte guverne, se pare ca problema datoriei Irakului va fi amanata pentru a fi clarificata mai tarziu", a declarat un oficial ONU pentru BBC News Online.
Inevitabil, noul guvern de la Bagdad se va confrunta cu cereri insistente de a-si ipoteca veniturile viitoare din petrol, crede oficialul ONU. In mod normal, Irakul pompa circa 1,7 milioane barili zilnic in cadrul programului ONU Oil for Food, obtinand in 2002 peste 10 miliarde dolari. Petrolul exploatat la negru si trecut ilegal in Siria duce productia zilnica spre 2,5 milioane barili. Estimarile spun insa ca revenirea la productia zilnica medie de 3,5 milioane barili de dinainte de 1991 ar costa circa 5 miliarde dolari annual, timp de cel putin trei ani.
Institutiile multiple din componenta Natiunilor Unite au fost insa luate prin surpindere de atacurile americane din Irak, fara a avea timp sa ajunga la un consens. "Nu am avut o relatie oficiala cu Irakul de la acordarea ultimului imprumut in 1973", a spus un oficial al Bancii Mondiale, admitand ca in prezent nu exista planuri concrete.
Intre timp, creditorii se aseaza la coada. Cumuland contractele in asteptare si datoriile, fara a lua in calcul compensatia pentru invazia Kuweitului din 1991, se poate spune fara ezitare ca pleiada de pretendenti este cel putin impresionanta. In aceste conditii este usor e inteles de ce toata lumea se preocupa de claritatea mesajelor care vin din partea diplomatiei americane si a institutiilor internationale.
Dupa cum a subliniat un oficial al ONU, perceptia actuala este ca intentia Statelor Unite de a se asigura partea leului pentru companiilor americane daca obtine victoria pe frontul din Irak, fara a demonstra prea mult altruism fata de Rusia, Franta sau Germania. Insa, daca americanii eusesc sa indeparteze de la putere regimul lui Saddam Hussein, nota de plata a daunelor produse le-ar putea impune o viziune mai putin exclusivista asupra reconstructiei Irakului.
Irakul ar putea ajunge la nivelele de productie petroliera anterioara razboiului, de circa 2,5 milioane barili zilnic, pana la sfarsitul anului, daca se va dispune de o importanta sursa de finantare pentru a ajuta reconstructia tarii, a spus vicepresedintele american Dick Cheney.
andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
