Un influent grup de economişti a avertizat că economia zonei euro s-ar putea să nu fi ieşit complet din recesiune ci doar să fi luat o ”pauză” de creştere. Ei se alătură astfel unui cerc restrâns de observatori care, în pofida celor patru trimestre consecutive de creştere economică în zona euro, îndeamnă la reţinere în ceea ce priveşte declaraţia de victoriei împotriva crizei pe care s-au grăbit să o facă mai mulţi lideri europeni.
Grupul de academicieni, cunoscut sub numele de “Comisia pentru datare a ciclurilor de afaceri din zona euro”, parte a Centrului pentru Cercetări de Politică Economică (CERP), a atenţionat că scăderea activităţii economice care a început în 2011 poate reveni.
Comisia nu se ghidează după definiţia tradiţională a recesiunii ca două trimestre consecutive de contracţie economică, ci foloseşte o definiţie care pune mai mult accent pe evoluţia pieţei muncii, se arată într-un articol postat pe blogul The Wall Street Journal.
Economia zonei euro, una dintre cele mai mari din lume, creşte începând cu cel de-al doilea trimestru din 2013, dar revenirea este anemică şi este însoţită de îmbunătăţiri slabe pe piaţa muncii.
CERP reprezintă o reţea de peste 700 de economişti cu acticvitate mai ales în universităţile europene şi care identifică perioadele de creştere şi contracţie economică.
Comisia şi-a făcut publică opinia după apariţia unor noi semne care scot în evidenţă slăbiciunile economiei zonei euro şi care au determinat Banca Centrală Europeană să reducă toate dobânzile importante şi să pună la dispoziţia băncilor noi fonduri în speranţa că acestea vor ajunge prin intermediul companiilor mici şi mijlocii în economia reală. Eforturile băncii centrale ale zonei euro, dar mai ales asigurările preşedintelui Mario Draghi, au calmat pieţele şi au forţat investitorii să renunţe la atacurile asupra economiilor slabe ale uniunii monetare.
Creşterea salariilor şi a costurilor totale cu forţa de muncă în cele 18 state din zona euro a încetinit în primele trei luni ale acestui an, semn că inflaţia va rămâne slabă şi că pericolul deflaţiei este actual.
Ignorată, criza s-ar putea reîntoarce cu o violenţă şi mai mare
Desmond Lachman, fost director la FMI, atrage şi el atenţia într-un articol publicat în The Seeking Alpha asupra fragilităţii calmului din zona euro pe care unii lideri politici s-au grăbit să-l descrie ca fiind victoria asupra crizei. Ignorată, criza s-ar putea reîntoarce cu o violenţă şi mai mare, spune el.
„Surprinzător este că pieţele ignoră semne clare că revenirea economică slabă a zonei euro rămâne fără putere”, scrie Lachman. Economistul notează că în general după o recesiune atât de adâncă şi de lungă precum cea prin care a trecut zona euro urmează o relansare puternică a activităţii.
“În mod clar nu aşa se întâmplă şi în Europa, care insistă pe bugete de austeritate, unde sistemul bancar disfuncţional continuă să restricţioneze creditul şi unde o monedă prea puternică, euro, continuă să submineze competitivitatea exporturilor”, precizează Lachman.
Cifrele privind evoluţia economiilor din zona euro în primul trimestru îi sugerează economistului că PIB-ul a stagnat, dacă nu este luată în considerare performanţa Germaniei.
Printre factorii care-l îngrijorează Lachman menţionează nivelurile “extraordinar” de ridicate ale datoriilor unora dintre statele din zona euro şi faptul că nu sunt semne clare că acestea vor începe curând să scadă. Spre exemplu datoriile Greciei sunt echivalente cu 175% din PIB, cele ale Italiei cu 133% din PIB, iar cele ale Irlandei şi Portugaliei cu 125% din PIB. Toate aceste ţări dau semne clare că sunt saturate cu austeritate, iar politicienilor de aici le lipseşte voinţa de a aduce bugetul la un surplus primar suficient de mare pentru a imprima un trend descendent indicatorilor de datorie.
Pe Lachman îl îngrijorează, de asemenea, şi faptul că nu mai puţin de şase state din zona euro se confruntă cu deflaţia preţurilor şi salariilor. Deoarece ritmul de creştere economică este insuficient pentru a reduce semnificativ şomajul aflat aproape de nivelul record, posibilitatea este mare ca trendurile deflaţioniste să devină mai puternice.
Economistul consideră că în aceste condiţii ţărilor de la periferia zonei euro le va fi foarte greu să-şi aducă datoriile la niveluri sustenabile fără a le restructura.
Lachman apreciază că zona euro a ajuns, în cel mai bun caz, într-o fază de “război ciudat” în lupta cu criza. El face referire astfel la o etapă a celui de Al Doilea Război Mondial cu foarte puţine operaţiuni militare. După aceasta a urmat haosul.
