Deşi nimeni nu a luat ameninţările ad litteram, timpul a demonstrat că vorbele fostului inamic numărul unu al SUA nu au fost tocmai nebuneşti. Un sondaj al cotidianului american pune preţul războiului împotriva terorii la o valoare imensă de 3.300 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dolar cheltuit de al-Qaida pentru a pune la punct atentatele de la 11 septembrie 2001, Statele Unite au cheltuit suma fabuloasă de 6,6 milioane de dolari.
Din aceşti bani, mai puţin de 1.000 de miliarde de dolari au fost costuri directe implicate de război, cum ar fi îndepărtarea talibanilor de la putere în Afganistan. Dar dacă restul de 2.000 de miliarde de dolari ar fi fost cheltuiţi în alte direcţii? De exemplu pentru reconstruirea unui sistem de educaţie aflat la pământ? Sau găsirea de alternative pentru a concura mai bine cu China? Sau pentru reducerea datoriei naţionale?
În SUA nu s-au dezbătut niciodată priorităţile. "Ce justifică aceste cheltuieli?", se întreabă Dennis Blair, pentru scurt timp membru al administraţiei Obama pe probleme de securitate.
"Privind în urmă, am suferit o traumă şi după aceea stresul posttraumatic ne-a făcut să aruncăm o mulţime de bani pentru a rezolva problema", spune David Rothkopf, autorul unei istorii despre Consiliul Naţional de Apărare al SUA. "Există cheltuieli pe care nu le putem evita şi cheltuieli pe care alegem să le facem şi am avut nevoie de un deceniu pentru a ne da seama că unele alegeri au fost greşite."
Războiul împotriva terorii a depăşit cu mult cheltuielile estimate la începutul anilor 2000. Lawrence Lindsey, directorul Consiliului Economic Naţional, a fost nevoit să demisioneze în 2002 când a sugerat că cheltuielile implicate de războiul din Irak s-ar ridica la 100-200 de miliarde de dolari. Drept răspuns, Mitch Daniels, pe atunci şeful Biroului pentru Buget a venit cu o estimare de 50-60 de miliarde de dolari. Conform ultimelor date, războiul din Irak a costat până acum peste 800 de miliarde de dolari. Cel din Afganistan peste 440 de miliarde de dolari.
Astfel, cel mai mare impact al celor două războiae a fost cel economic. Aceste cheltuieli au fost o sursă, în mare parte umbrită de recesiunea din 2007-2009 şi de căderea pieţei imobiliare, a situaţiei precare în care se află Statele Unite în prezent: o datorie publică aproape egală cu PIB-ul şi un deficit estimat la aproape 10% din PIB.
În mod normal, războiaele sunt finanţate cu ajutorul majorărilor de taxe. Dar George W. Bush, preşedintele responsabil pentru cele două războiae a redus taxele. În acelaşi timp, bula de pe piaţa imobiliară i-a făcut pe americani să se împrumute iresponsabil, iar economiile populaţiei au scăzut de la 8% din PIB la aproape 0%. Bush a creat programul de beneficii Medicare, care a încărcat şi mai mult bugetul, iar Obama a continuat acest program.
A venit însă recesiunea, care a demonstrat că Statele Unite nu îşi mai pot permite combinaţia de taxe mici, un grad redus de economisire, un sistem de protecţie socială umflat şi războiae în străinătate. Poate dacă banii cheltuiţi în cele două conflicte armate ar fi fost orientaţi spre economie, recesiunea ar fi fost mai uşoară, dar războiul împotriva terorii lasă Statele Unite cu o povară financiară imensă.
Datoria publică a Statelor Unite a crescut de la 40% din PIB la 67% din PIB şi chiar la 98% din PIB dacă sunt luate în calcul si deţinerile de titluri de stat ale agenţiilor guvernamentale precum fondurile de pensii.
Economistul Michael Boskin scrie în The Wall Street Journal că cheltuielile federale (25% din PIB), deficitul (10% din PIB) şi datoria federală (67% din PIB) sunt la cele mai ridicate valori de după Cel de-al Doilea Război Mondial. Şomajul se menţine de asemenea la valori record.
Acesta este portretul unei economii care ar fi putut arăta total diferit dacă banii cheltuiţi cu războaiele ar fi fost orientaţi către susţinerea propriei economii.
Dar conflictul din Libia izbucnit în primăvara acestui an a arătat o Americă mai puţin dispusă să se implice într-un nou conflict. Din cauza aversiunii pe care americanii o au împotriva implicării în conflicte armate şi a puterii financiare slabe care nu îi mai permitea implicarea într-un al treilea conflict internaţional, preşedintele Obama a preferat să ţină armata americană în linia a doua a ofensivei care încearcă îndepărtarea de la putere a dictatorului Muammar Gadhafi.
Evoluţia datoriei publice a SUA din 2001 (mld. dolari)
20015.769
20026.198
20036.760
20047.354
20057.905
20068.451
20078.950
20089.986
200911.875
201013.528
201115.476
Pentru 2011 - estimare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
