Când banca centrală a Rusiei i-a luat prin surprindere pe economişti pe 21 iulie cu decizia de a majora dobânzile cu un punct procentual, dublul creşterii aşteptate, rubla, aflată pe o traiectorie descendentă din decembrie, ar fi trebuit să primească un impuls.
Şi totuşi, moneda rusească a continuat să se deprecieze în raport cu dolarul american în următoarele trei săptămâni, spărgând nivelul psihologic de 100 pe 14 august şi determinând o majorare de urgenţă a dobânzilor cu 3,5% în următoarea zi, la 12%.
Declinul recent al rublei vine chiar în condiţiile în care petrolul rusesc, principala sursă de venituri în valută a Rusiei, aduce preţuri în creştere. Preţurile mai mari la petrol şi aprecierea rublei au fost o certitudine până acum, dar nu şi de această dată: invadarea Ucrainei perturbă puternic economia Rusiei, aruncând în aer moneda acesteia, scrie rferl.org.
„Este o criză de încredere în rublă“, arată Serghei Aleksaşenko, fost şef al băncii centrale ruseşti, în prezent critic vocal al Kremlinului. Acesta se aşteaptă ca majorările de dobânzi să aibă un efect redus asupra monedei.
Rezistenţa ucrainenilor forţează Rusia să-şi crească cheltuielile militare în condiţiile în care sancţiunile erodează veniturile din exporturile de energie ale acesteia, creând un amplu deficit bugetar care pune presiune pe cursul de schimb. Între timp, cererea internă de utilaje, tehnologie şi alte bunuri urcă, crescând cererea de dolari şi euro greu de obţinut.
Preşedintele rus Vladimir Putin nu va restrânge probabil semnificativ cheltuielile militare sau sociale, trecând astfel povara protejării rublei asupra băncii centrale.
„În prezent există un conflict între ambiţiile militare ale preşedintelui pe de o parte şi obiectivele băncii centrale şi ministerului de finanţe pe de altă parte“, susţine Liam Peach, economist la Capital Economics.
În urma declinului puternic al rublei, Putin a discutat la mijlocul săptămânii posibile măsuri, inclusiv controale de capital, în cadrul unei întruniri la care au participat guvernatorul băncii centrale Elvira Nabiullina şi ministrul de finanţe Anton Siluanov.
Rusia nu va impune însă deocamdată controale de capital după ce oficialii au ajuns la un acord cu exportatorii privind cedarea unei părţi mai mari din veniturile lor în valută, notează Bloomberg.
Deocamdată, economia Rusiei se adaptează situaţiei de război. Deprecierea recentă a rublei nu a declanşat genul de anxietate asociată cu un colaps tipic al monedei în ţară şi nu a oprit PIB-ul Rusiei de la o creştere de 4,9% în T2.
Însă deprecierea rublei este un indicator al unor probleme mai profunde, în opinia Alexandrei Prokopenko, editorialist Bloomberg. Sancţiunile nu au străpuns fortăreaţa economică a Rusiei, dar au plasat o bombă cu ceas sub fundaţiile acesteia, consideră aceasta.
Chiar dacă economia rusă pare încrezătoare în acest moment, pe termen mediu declinul veniturilor din export va duce la o slăbire şi mai pronunţată a rublei şi, drept urmare, la inflaţie.
Declinul rublei atestă cât de dezechilibrată a permis Kremlinul să devină economia şi că aceasta de-abia face faţă. Când războiul se va termina, trecerea bruscă a cererii de la sectorul apărării înapoi la sectorul civil va fi un şoc puternic imposibil de absorbit fără durere, consideră editorialistul Bloomberg.
