Familia regală din Qatar intenţionează să cheltuiască până la 10 miliarde de dolari pe achiziţii de participaţii în cadrul unor producători de aur prin intermediul fondului suveran pe care îl controlează, potrivit unor informaţii obţinute de The Telegraph.
La sfârşitul săptămânii trecute, Qatar Holdings, care controlează deţinerile familiei regale din emiratul Qatar, a confirmat faptul că va investi aproximativ 1 miliard de dolari în European Goldfields, o companie minieră listată la Londra care dezvoltă în prezent cel mai amplu proiect de extracţie de aur din Grecia. Compania deţine de asemenea drepturi de exploatare a aurului în proiectul Certej din România. Deşi oficialii Qatar Holdings nu dau detalii privitoare la viitoarele ţinte, se ştie că aceştia se concentrează în principal asupra oportunităţilor din Africa şi Rusia. Preţul aurului a crescut în fiecare din ultimii 10 ani pe fondul accentuării temerilor privitoare la devalorizarea monedelor la nivel mondial, în special a dolarului.
În acest an, preţul metalului preţios a avansat cu 14%, în pofida unei corecţii recente, situându-se în prezent în jurul valorii de 1.655 dolari pe uncie.
Totuşi, acţiunile companiilor din sector au înregistrat performanţe slabe în acest an.
Fondul din Qatar a achiziţionat o participaţie de 10% în cadrul European Goldfields de la grupul grec din sectorul construcţiilor Ellaktor şi unul dintre directorii acestuia, Dimitrios Koutras, şi va acorda companiei un împrumut de 600 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unor exploatări aurifere în Grecia.
În urma realizării investiţiei, vor fi create aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Grecia.
Qatar, miracolul economic al Orientului Mijlociu
În pofida crizei financiare, Qatar, un stat cu o suprafaţă cât jumătate din cea a Belgiei, a înregistrat anul trecut cea mai rapidă creştere economică la nivel mondial, de 16,6%. Pentru acest an, FMI estimează un avans de 18,7%.
Economia emiratului arab a consemnat o creştere de 41,8% a PIB nominal, excluzând inflaţia, în trimestrul al doilea, ca urmare a majorării livrărilor de gaze şi produse asociate, dar şi a preţurilor mai mari la energie pe piaţa globală.
Dezvoltarea din ultimii ani a emiratului, cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat, este spectaculoasă ţinând cont că în 1952, anul în care actualul şeic al statului s-a născut, Qatar avea mai puţin de 40.000 de cetăţeni, cei mai mulţi nomazi şi pescari, şi nicio şcoală. În prezent, populaţia numără peste 900.000 de rezidenţi permanenţi, din care mai puţin de un sfert sunt cetăţeni qatarezi, restul fiind muncitori străini şi familiile lor, scrie The Economist. Potrivit FMI, Qatar se află printre statele cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor (97.967 de dolari), fiind depăşit doar de Luxemburg la acest capitol, şi are printre cele mai mici rate ale şomajului din lume. Totuşi, mai puţin de 200.000 de persoane deţin aproape toată averea emiratului, fiind înconjuraţi de o armată de muncitori şi servitori.
Majoritatea averii provine din rezervele mari de petrol. De altfel, evoluţia din ultimii ani a PIB-ului Qatarului se datorează creşterii preţului "aurului negru", exporturile de petrol şi de gaze naturale reprezentând 70% din veniturile totale obţinute de guvernul ţării. Mai mult, în contextul crizei financiare, autorităţile din Qatar au protejat sectorul bancar prin investiţii directe, iar prin organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2022 au încurajat dezvoltarea unor ample proiecte de infrastructură, precum reţeaua de metrou şi autostrada care va lega ţara de Bahrain, un alt stat mare exportator de petrol din regiune. Paul Comşa
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
